Judecătorul din procesul lui Vîntu a fost înlăturat pentru "celeritatea" cu care a lucrat în dosar

Unul dintre motivele pentru care judecătorul Elena Burlan, de la Tribunalul Bucureşti, a decis schimbarea judecătorului din dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu este judecat pentru favorizarea lui Nicolae Popa, este acela că magistratul Camelia Bogdan a lucrat cu "celeritate nejustificată" cee ce nu era benefic inculpaţilor din dosar.

"Instanţa retine astfel şi faptul că administrarea probatoriului cu o celeritate nejustifîcată , «plimbarea» dosarelor între instanţe de grade jurisdicţionale diferite pentru diverse motive, dar mai ales menţionarea «NECESITĂŢII» înaintării dosarului într-un termen rezonabil, de regulă de pe o zi pe alta către instanţele respective, deci menţionarea acestor lucruri ca temei pentru respingerea cererii formulate de inculpat la termenul din 15 martie, alături de condiţionarea furnizării informaţiilor necesare efectuării expertizei, în condiţiile menţionate deja, poate crea de asemenea confuzii în rândul justiţiabililor, atât cu privire la imparţialitatea judecătorului dar şi la dreptul său la un proces echitabil, şi o perioadă prea scurtă de timp putând compromite echitatea procedurii prin neacordarea persoanei în cauză a timpului şi a facilităţilor necesare pregătirii apărării, cu atât mai mult cu cât această necesitate este menţionată ca temei al cererii formulate de inculpat, putând conduce la părerea, pe care şi-a exprimat-o deja inculpatul, că judecătorul recuzat şi-a creat deja opinia vinovăţiei inculpatului şi de aceea doreşte să soluţioneze cauza în regim de urgenţă, fără a preciza ca temei al cererilor formulate de inculpat, motive de fapt şi de drept temeinice, în litera şi spiritul legii", se arată în motivarea deciziei de recuzare a judecătorului Camelia Bogdan, dată publicităţii luni.

Judecătorul Burlan mai arată că din analiza motivelor invocate de Octavian Ţurcan în cuprinsul cererii, "rezultă incidenţa cazurilor prevăzute de articolelor 47 alineatul 2 şi articolul 48 din Codul de procedură penală", în sensul că "magistratul Camelia Bogdan s-a antepronunţat asupra vinovăţiei inculpatului, în momentul în care în şedinţa din 15 martie a dispus respingerea cererii de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi ţara formulată de acesta, deci o asemenea măsura, în principiu, nu ar trebui să echivaleze cu o antepronunţare a magistratului, având în vedere dispoziţiile articolului 47 Cpp, dacă ne raportăm la o interpretare stricto sensu".

Potrivit documentul citat, "condiţionarea admiterii sau respingerii cererii formulate de inculpat, de furnizarea unor informaţii necesare administrării probatoriului în cauză, în condiţiile în care inculpatul a precizat de mai multe ori poziţia sa, în sensul că îşi rezervă dreptul la tăcere, poate conduce la concluzia că judecătorul nu este imparţial, că şi-a format deja o părere cu privire la vinovăţia acestuia, iar inculpatul nu are parte de un proces echitabil, în sensul că judecătorul forţează partea pentru obţinerea probatoriilor dorite".

"Ceea ce trebuie asigurat în cadrul unui proces penal este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului şi, în primul rând acuzatului, într-un proces penal, ori în această cauză atitudinea atipică a judecătorului în soluţionarea acestei cauze, justificată de prevederile legale ale Legii 202/20l0, dar şi dorinţa de a face astfel încât să nu planeze niciun dubiu asupra imparţialităţii sale, poate crea inculpatului tocmai o stare de neîncredere faţă de modalitatea în care instanţele de judecată îşi exercită atribuţiile, poate crea inculpatului impresia că nu beneficiază de un proces echitabil în raport de cele reţinute anterior", mai notează judecătorul Burlan, în motivarea deciziei sale de schimbare a colegei Camelia Bogdan.

Magistratul mai arată că din cerera inculpatului Ţurcan nu reiese în niciun fel reaua intenţie a acestuia de a face cerere de recuzare faţă de judecătorul Camelia Bogdan, pe care îl sancţionează în schimb că s-ar fi antepronunţat atunci când, iniţial admiterii trimiterii cererii de recuzare la un alt complet, a decis să o respingă, pentru că nu ar fi fost incadrată corespunzător într-un temei de drept.

"În ceea ce priveşte buna-credinţă a părţii ce formulează o cerere de recuzare şi care, în opinia judecătorului recuzat, trebuie apreciată de către completul de judecată învestit cu soluţionarea prezentei cereri de recuzare pentru motivul indicat de judecător în sensul că cererea de recuzare este inadmisibila, este de reţinut că într-adevăr instituţia recuzării este concepută de legiuitor ca un remediu procesual de înlăturare a unor inechităţi sau abuzuri procesuale, context în care ea trebuie exercitată cu bună-credinţă şi în baza legii, dar că, în acelaşi timp, nu există o îngrădire a exercitării acestei căi legale, faţă de considerentele expuse anterior, şi nu poate fi apreciată ca fiind de rea-credinţă orice cerere formulată de către părţi, cu atât mai mult cu cât este prima cerere de acest gen formulată de către inculpatul Ţurcan, şi nu rezultă din niciun considerent sau apreciere inserată în cerere sau în încheierea de şedinţă o astfel de intenţie a inculpatului", arată judecătorul Burlan.

De asemenea, notează Burlan, această solicitare a judecătorului recuzat cu motivarea că: "Instanţa opinează în sensul că şi un alt complet de judecată poate aprecia dacă această cerere de recuzare a fost formulată cu bună-credinţă, din punct de vedere al instanţei încadrarea formală într-un temei de drept nu justifică neapărat motivarea acestui caz de incompatibilitate", precizând anterior că această cerere este inadmisibilă, susţinerea "poate crea suspiciuni inculpaţilor şi părţilor interesate în soluţionarea acestei cauze şi induce ideea soluţionării într-un anumit sens a acestei cereri, sens deja cunoscut de către judecătorul recuzat, ceea ce de asemenea poate echivala cu o antepronunţare", conchide magistratul în finalul motivării.

Procurorul general al României, Codruţa Kövesi, a reclamat la Consiliul Superior al Magistraturii un judecător care a invocat o incompatibilitate a unui coleg, neprevăzută de procedura penală, astfel că a fost înlocuit magistratul învestit cu judecarea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a altor două persoane

"Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Codruţa Kövesi, a sesizat la data de 4 aprilie 2011, în temeiul Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii în vederea efectuării de verificări cu privire la judecătorul Elena Burlan, sub aspectul nerespectării normelor de procedură cu gravă neglijenţă", informează Biroul de presă al Ministerului Public.

Cu ocazia soluţionării cererii de recuzare a judecătorului (Camelia Bogdan-n.r.) învestit cu soluţionarea pe fond a dosarului numărul 49702/3/2010 al Tribunalului Bucureşti, Secţia a-II-a Penală, magistratul (Elena Burlan-n.r.) a reţinut un caz de incompatibilitate neprevăzut de dispoziţiile Codului de procedură penală, precizează sursa citată.

Judecătorul Elena Burlan a admis cererea de recuzare formulată de inculpatul Octavian Ţurcan - judecat alături de Sorin Ovidiu Vîntu şi de şoferul acestuia, pentru favorizarea lui Nicolae Popa, condamnat în lipsă la 15 ani de detenţie, pentru păgubirea investitorilor FNI - faţă de judecătorul fondului, "extinzând cazurile de incompatibilitate expres prevăzute de Codul de procedură penală", consideră şeful Ministerului Public.

"S-a reţinut că judecătorul Camelia Bogdan, învestit cu judecarea fondului cauzei în care a fost trimis în judecată inculpatul Octavian Ţurcan, este incompatibil să soluţioneze cauza pe fond, motivat de faptul că s-a antepronunţat asupra vinovăţiei acestuia la data de 15 martie 2011, când i-a respins cererea de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi ţara", se arată în sesizarea înaintată CSM.

Procedând astfel, judecătorul Elena Burlan a soluţionat cererea de recuzare a judecătorului Camelia Bogdan cu încălcarea dispoziţiilor procedurale, respectiv a prevederilor art.51 raportat la art.47 alin.2, 48 din Codul de procedură penală, deoarece cereri de recuzare pe aceleaşi temeiuri de fapt au mai fost invocate în aceaşi cauză la data de 29 noiembrie 2010 şi 15 februarie 2011 şi acelaşi judecător, Elena Burlan, a dispus prin încheierile din Camera de Consiliu din 29 noiembrie 2010 şi 16 februarie 2011 respingerea ca neîntemeiate. Aşa fiind, cererea de recuzare era inadmisibilă, mai notează procurorul general în sesizarea către CSM.

"Având în vedere aceste aspecte se impune verificarea de către Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii", precizează Kovesi.

Judecătorul Camelia Bogdan, învestit cu dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu, a fost schimbat după judecătorul Elena Burlan, de la Tribunalul Bucureşti, a admis, în 22 martie, cererea de recuzare formulată în urmă cu o zi de omul de afaceri Octavian Ţurcan.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti, judecătorul Laura Andrei, declara că cererea de recuzarea formulată de Octavian Ţurcan, inculpat alături de Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa (condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul FNI), a fost admisă, astfel că dosarul va fi repartizat aleatoriu unui alt complet de judecată, format dintr-un judecător.

Magistratul Camelia Bogdan a fost recuzat, în 21 martie, de Octavian Ţurcan, care a susţinut că din motivarea judecătorului de respingere a cererii de ridicare a interdicţiei de a părăsi ţara în cazul său reiese că şi-ar fi format o opinie privind fapta de care omul de afaceri este acuzat.

Avocatul a arătat că aceasta este părerea clientului său şi că acesta doreşte schimbarea judecătorului Bogdan cu un alt magistrat de la Tribunalul Bucureşti.

Camelia Bogdan a mai fost recuzată o dată, de unul dintre avocaţii lui Vîntu, care a susţinut că aceasta ar fi fiica unuia dintre păgubiţii FNI, Nicolae Bogdan, care s-ar regăsi şi ca parte civilă în dosarul privind prăbuşirea Fondului de Investiţii şi în care a fost condamnat Nicolae Popa.

Acea cerere de recuzare a fost respinsă în 16 februarie 2011, iar judecata a continuat sub autoritatea aceluiaşi judecător.

În 12 octombrie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa (capturat de autorităţi în Indonezia-n.r.) şi pe Alexandru Stoian pentru complicitate la această infracţiune.