Legislaţia privind cartea de identitate electronică încalcă drepturile omului - Mediafax

Legislaţia privind cartea de identitate electronică încalcă drepturile omului

Reprezentanţii ONG-urilor pentru drepturile omului, precum şi lideri de opinie, au criticat, într-o dezbatere de vineri, legislaţia privind introducerea cărţii de identitate electronice, susţinând că aceasta contravine prevederilor Constituţiei şi încalcă dreptul la viaţă privată.

625 afişări
Imaginea articolului Legislaţia privind cartea de identitate electronică încalcă drepturile omului

Legislaţia privind cartea de identitate electronică încalcă drepturile omului (Imagine: Radu Vioreanu/Mediafax Foto)

Membrii APADOR-CH, prezenţi la dezbaterea pe tema introduceriicărţii electronice de identitate organizată la sediul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor (MAI), au arătat că, în primul rând,actul normativ propus de minister nu respectă prevederile Legii 52pentru că nu a fost publicat cu 30 de zile înainte de a fi supusaprobării.

Totodată, OUG care reglementează implementarea sistemului decărţi electronice de identitate contravine prevederilorConstituţiei, spun reprezentanţii APADOR-CH, pentru căîncalcă dreptul la viaţă privată.

 

Aceştia au arătat că nu se justifică prelevareaobligatorie de amprente cetăţenilor, motivând că oameniiar fi trataţi ca nişte infractori. În plus, membrii ONG-ului auprecizat că nu există dreptul de opţiune al cetăţenilorprivind cartea de identitate pe care o vor primi,subliniind că oamenii au toate garanţiile să se îndoiască privindrespectarea drepturilor sale.

"Este dreptul omului să nu fie supus unui experiment. Trebuie săexiste dreptul de a alege între cele două cărţi de identitate.Lăsaţi oamenii să aleagă şi dacă sunt suficiente garanţii pentruaceste cărţi de identitate, atunci le vom adopta cu toţii, dar nude la început, cum vreţi dumneavoastră", a spus un reprezentant alONG-ului.

Nu în ultimul rând, reprezentanţii societăţii civile au criticatfaptul că prea multe instituţii ale statului au acces la omultitudine de date personale.

Drept răspuns, comisarul-şef Sorin Bălaşa, de la Direcţia pentruEvidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a spus căprocesul de amprentare pentru cartea de identitate electronică nueste asemănător celui aplicat infractorilor.

"Sunt dispozitive electronice, care reţin imaginea digitală aamprentelor de la două degete. Nu este o amprentare propriu-zisă,iar datele acestea nu sunt stocate într-un sistem extern, ele suntfolosite doar în realizarea cărţii de identitate şi rămânîn cip-ul din acest document. Ulterior, ele pot fifolosite pentru a efectua comparaţii, în caz de necesitate, întredatele stocate de cip şi amprentele persoanelor care deţin cadrul",a spus Sorin Bălaşa.

El a mai spus că documentele de identitate aflate, în prezent,în circulaţie au fost realizate în anii '90 şi pot fi uşorfalsificate. Totodată, o serie de falsuri constatate de poliţiştiîn ultima vreme au fost realizate prin însuşirea unei cărţi deidentitate reale de către infractori, actele aparţinând, de fapt,unor persoane care seamănă cu aceştia.

Bălaşa a menţionat că, în 2009, falsurile de identitateau crescut cu aproximativ şapte la sută faţă de anul 2008şi că tehnicile de falsificare au avansat, iar preţurileechipamentelor folosite de infractori au scăzut.

Comisarul-şef a mai explicat că cip-ul din interiorul carduluielectronic funcţionează ca un procesor, care are mai multe partiţiicu diferite niveluri de securizare. Astfel, amprenta cetăţeanuluişi imaginea facială reprezintă cea mai securizată partiţie şi nupoate fi modificată.

Sistemul electronic de identificare a fost criticat şi dereprezentanţii altor ONG-uri prezenţi la dezbatere, unii din eiinvocând posibilitatea spargerii codurilor de acces ale cip-ului,alţii referindu-se la informaţiile insuficiente furnizate, până înprezent, de MAI privind modul de funcţionare a acestor cardurielectronice, iar alţii criticând costurile ridicate aleinvestiţiei, într-o perioadă în care priorităţile statului artrebui să fie altele.

Astfel, costurile pentru implementarea unui asemeneasistem depăşesc 30 de milioane de euro, iar licitaţiaîncepe în 25 august.

Reprezentanţii MAI vor ca, de la 1 ianuarie 2011, românii săaibă numai cărţi de identitate electronice.

Totodată, prin noua legislaţie se introduce posibilitatea caunei persoane să-i fie eliberat acest act de identitate chiar de lavârsta de şase ani.

"S-a plecat de la ideea unei alternative lapaşaport pentru minorii de între şase şi 14 ani. Vârsta deşase ani a fost propusă pentru că de atunci se pot identificadatele biometrice ale unei persoane, dar nu e bătută în cuie pentrua fi introdusă în lege. Pot apărea modificări", a precizat SorinBălaşa.

MAI a supus dezbaterii publice, până în 20 august, proiectul deOUG ce reglementează folosirea cărţii de identitate electronice şicare prevede inclusiv definiţia acestuia.

"Cartea electronică de identitate este de tip smart card şiconţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice aletitularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precumşi elemente de particularizare şi de siguranţă", potrivitproiectului legislativ.

Proiectul de lege stabileşte că actele electronice de identitatepot fi eliberate numai persoanelor având capacitate deplină deexerciţiu.

În ceea ce priveşte eliberarea cărţii de identitate electronice,persoanele interesate vor completa un formular-tip emis deangajatul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şicare va conţine datele cu caracter personal, actualizate, alesolicitantului.

Persoana care solicită eliberarea unei noi cărţi electronice deidentitate va prezenta, în susţinerea cererii, documentele cu careface dovada adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei dereşedinţă, iar documentele cu care se face dovada numelui defamilie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile şi acetăţeniei române vor fi prezentate numai dacă au intervenitmodificări cu privire la ele, se arată în articolul 13, alineatul 6al legii.

Preluarea datelor biometrice pentru cardul electronic seva face numai în prezenţa titularului, la sediulserviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor sau alDirecţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor, respectiv al misiuniidiplomatice care înregistrează cererea pentru eliberareaacestuia.

MAI intenţionează ca, pe măsura dotării misiunilor diplomaticesau oficiilor consulare ale României din străinătate cuechipamentele tehnice necesare eliberării cărţii electronice deidentitate, cetăţenii români care au domiciliul în România şi seaflă temporar în străinătate să poată depune cererea pentrueliberarea cardului electronic la misiunile diplomatice sau laoficiile consulare ale din statul respectiv, dacă, din motivetemeinice, nu se pot deplasa în ţară.

Totodată, articolul 16 indice 1 stipulează că prima carteelectronică de identitate se eliberează la vârsta de 14 ani sau,opţional, la şase ani.

În cazul în care o persoană solicită eliberarea unei cărţi deidentitate electronice, însă nu prezintă toate documentelenecesare, acesteia i se va elibera o carte de identitateprovizorie. Acelaşi lucru se aplică şi persoanelornetransportabile, cărora nu li se poate realiza procedura depreluare a datelor biometrice.

Cartea de identitate provizorie poate avea un termen devalabilitate de 45 de zile (dacă actul de identitate precedent aexpirat, dacă titularul şi-a modificat numele/prenumele, prenumelepărinţilor, data sau locul naşterii, dacă actul pe care îl deţineas-a deteriorat sau dacă acesta a fost pierdut/furat) sau de la olună la un an (dacă solicitantul nu are toate documentele necesaresau dacă este vorba despre o persoană netransportabilă).

Proiectul de OUG mai stabileşte, la articolul 43 indice 1, căangajaţii serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelorcare nu îşi îndeplinesc atribuţiile privind emiterea cărţilor deidentitate electronice vor fi amendaţi de la 200 la 500 de lei.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici