Libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari a dus la o creştere de 0,3% pentru PIB-ul UE

Libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari a dus la o creştere de 0,3% pentru PIB-ul UE, arată Raportul CE despre funcţionarea măsurilor tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor, menţionând că restrângerea acestui drept nu este răspunsul la problemele pieţelor muncii din UE.

418 afișări
Imaginea articolului Libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari a dus la o creştere de 0,3% pentru PIB-ul UE

Libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari a dus la o creştere de 0,3% pentru PIB-ul UE

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a anunţat că vineri a fost dat publicităţii Raportul Comisiei Europene în legătură cu funcţionarea măsurilor tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor din România şi Bulgaria.

Raportul notează faptul că 2004 a fost anul în care a început marele exod al românilor în Europa şi explică de ce muncitorii români şi bulgari sunt o investiţie şi pentru statele membre de destinaţie.

Astfel, în raport se arată că valoarea remitenţelor trimise de muncitorii din România şi Bulgaria în perioada 2004-2010 reprezintă 3% din PIB-ul celor doua ţări. Mai mult, libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari a dus la o creştere de 0,3% pentru PIB-ul UE 27.

Evaluarea arată că în perioada 2003 -2010, numărul muncitorilor români care au plecat la muncă în Italia a crescut de cinci ori, a precizat Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă remis agenţiei MEDIAFAX.

"Acum 8 ani, 189.000 de români munceau în Italia, astăzi un milion de cetăţeni trăiesc în această ţară. Potrivit raportului, în Spania, numărul muncitorilor a crescut de la 254.000 în 2003, la peste un milion în 2010. Anul trecut, 206.000 de români munceau în Germania, 124.000 de români în Marea Britanie şi 20.000 în Olanda", potrivit documentului citat.

Experţii CE susţin că nu există date care să demonstreze o influenţă negativă asupra bugetelor de asigurări sociale şi asupra salariilor în respectivele state membre.

"Aceştia observă o influenţă negativă pe termen lung în statele membre de origine. Aici se înregistrează un deficit de forţă de muncă în anumite sectoare, contrabalansat, în general, de sumele transferate de către lucrătorii mobili în cele două state", potrivit Ministerului Muncii.

Totodată, în document se arată că românii reprezentau, în 2010, cel mai mare grup de muncitori care trăiesc într-un alt stat membru (27%), urmaţi de polonezi (21%). Statele preferate de aceştia sunt Italia (41%), Spania (38%) şi, la distanţă mare, Germania (5%).

Concluziile raportului arată că măsurile tranzitorii au avut o influenţă redusă asupra distribuţiei mobilităţii în UE.

"Tendinţele de mobilitate sunt, mai degrabă, influenţate de evoluţia economică. Astfel, în perioada 2004-2007, când a fost o creştere economică semnificativă, s-au înregistrat cele mai importante fluxuri de mobilitate din statele UE-8 şi UE-2. În 2008, când a început criza economică, această tendinţă s-a inversat. Pentru lucrătorii români şi bulgari, vârful de mobilitate s-a înregistrat în anul 2007, a urmat apoi o scădere abruptă în 2008 şi 2009. În 2010 s-a înregistrat o uşoară creştere, însă departe de nivelul înregistrat în perioada 2006-2008", potrivit documentului.

CE consideră astfel că restrângerea dreptului la liberă circulaţie a lucrătorilor nu este răspunsul la problemele cu care se confruntă pieţele muncii în UE.

Comisia se aşteaptă ca statele membre care solicită menţinerea restricţiilor să transmită justificări complete, însoţite de date şi argumente pertinente referitoare la efectele negative pe piaţa muncii.

Ministerul de Externe salută publicarea raportului CE referitor la funcţionarea măsurilor tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor din România şi Bulgaria.

MAE precizează, într-un comunicat de presă, că raportul a fost elaborat la solicitarea României şi a Bulgariei, din iunie 2011, în contextul evaluării, la sfârşitul anului 2011, a celei de-a doua perioade în care pot fi menţinute restricţii privind circulaţia forţei de muncă din cele două ţări.

"Documentul va servi analizelor şi deciziilor ulterioare, la nivelul UE şi al statelor membre, asupra modului de funcţionare şi a eficienţei măsurilor tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor români şi bulgari. Raportul subliniază impactul pozitiv al mobilităţii lucrătorilor bulgari şi români asupra economiei UE, reflectat, în special, prin creşterile la nivelul Produsului Intern Brut al statelor de destinaţie. În plus, Raportul apreciază că, până în prezent, mobilitatea nu a avut un impact semnificativ asupra creşterii ratei şomajului sau diminuării salariilor din statele de destinaţie. Subliniind caracterul fundamental al libertăţii de circulaţie a lucrătorilor în UE, o concluzie esenţială a raportului este faptul că restricţionarea acesteia nu reprezintă răspunsul potrivit pentru rezolvarea problemei şomajului în Europa. Această concluzie corespunde obiectivului deschiderii pieţei muncii, astfel încât cetăţenii români să se bucure în mod complet şi cât de curând de dreptul de acces liber pe pieţele forţei de muncă din toate statele membre UE", se arată în comunicatul MAE.

Conform Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, vechile state membre ale Uniunii Europene pot aplica măsuri restrictive tranzitorii privind accesul pe piaţa muncii al cetăţenilor noilor state membre, în trei etape temporale, de la data aderării, pe formula "2+3+2" ani. Aceste restricţii vor expira complet la 1 ianuarie 2014.

În prezent, lucrătorii din România beneficiază de acces liber pe pieţele muncii din 15 state membre. Unsprezece state membre aplică restricţii totale sau parţiale privind accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele forţei de muncă.

Recent, Islanda, stat membru al Spaţiului Economic European şi candidat la UE, a decis să liberalizeze piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari.

Comitetul de Consiliere privind Migraţia din Marea Britanie a recomandat recent menţinerea restricţiilor pentru românii şi bulgarii care vor să se angajeze în Regat, considerând că ridicarea lor ar avea un impact negativ asupra pieţei muncii.

Într-o rezoluţie adoptată de Parlamentul European în urmă cu două săptămâni se arată că toate statele UE trebuie să permită accesul bulgarilor şi românilor pe piaţa forţei de muncă până la sfârşitul lui 2011, înaintea termenul limită din 2013.

Deputaţii europeni solicită statelor membre să îşi revizuiască regulile privind perioadele de tranziţie înaintea deschiderii accesului pe piaţa muncii şi solicită ţărilor care încă impun restricţii cetăţenilor bulgari şi români să le elimine până la sfârşitul lui 2011, înainte de termenul limită final din 2013 prevăzut în tratatul de aderare la UE.

Pe termen lung, aceste restricţii pot avea un impact negativ asupra valorilor şi drepturilor fundamentale prevăzute în tratatele UE, cum ar fi libera circulaţie, non-discriminarea, solidaritatea şi egalitatea în drepturi, consideră deputaţii europeni.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici