Lucrările arheologice de la mănăstirea Baia de Aramă, sistate întrucât puneau în pericol muncitorii

Lucrările arheologice făcute la Mănăstirea "Sfinţii Voievozi" din Baia de Aramă au fost sistate de inspectorii de muncă din Mehedinţi întrucât puneau în pericol siguranţa muncitorilor, în condiţiile în care săpăturile se făceau fără sprijinirea malului de pământ.

521 afișări
Imaginea articolului Lucrările arheologice de la mănăstirea Baia de Aramă, sistate întrucât puneau în pericol muncitorii

Lucrările arheologice de la mănăstirea Baia de Aramă, sistate întrucât puneau în pericol muncitorii

Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Mehedinţi, Nicea Mergeani, a declarat, marţi, că, în urma verificărilor, s-a dispus sistarea lucrărilor arheologice făcute la Mănăstirea "Sfinţii Voievozi", întrucât săpăturile se făceau fără sprijinirea malului de pământ, astfel încât exista pericol de accidentare pentru muncitori.

El a precizat că lucrările au fost oprite până la remedierea deficienţelor.

Primarul din Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu, a dispus montarea de camere de supraveghere în jurul Mănăstirii "Sfinţii Voievozi".

Poliţia Mehedinţi a declanşat o anchetă, marţi, după ce Episcopia Severinului a depus o plângere împotriva unei firme pe care o acuză că, sub coordonarea arheologului Gheorghe Petrov de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, face săpături neautorizate sub altarul Mănăstirii "Sfinţii Voievozi" din Baia de Aramă.

Preotul Mihai Zorilă, consilier economic la Episcopia Severinului şi Strehaiei, cel care a depus plângerea la Poliţie, a declarat că reprezentanţii Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj au subcontractat o firmă din Baia de Aramă care face săpături cu un utilaj de mare tonaj, aceasta fiind surprinsă în anii trecuţi că ar fi făcut săpături neautorizate, în căutarea aurului pe care Constantin Brâncoveanu l-ar fi ascuns în zonă, în anii 1700.

"Este o autorizaţie emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor. Am fost înştiinţaţi de Direcţia Patrimoniu Cultural a judeţului Mehedinţi, ne-am conformat punerii în aplicare, am venit la ora respectivă şi am constatat că persoana autorizată, un colectiv de cercetare arheologică format din trei specialişti coordonaţi de responsabilul ştiinţific al acestei cercetări, domnul Gheorghe Petrov, au întreprins aici săpături cu un buldo-excavator. Am constatat că efectuarea acestor lucrări a fost subcontractată de o altă firmă, din Baia de Aramă, asupra căreia planează suspiciunea că a mai făcut de-a lungul timpului anumite cercetări pe cont propriu", a declarat consilierul economic al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, preotul Mihai Zorilă.

Ulterior, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj a decis retragerea arheologului Gheorghe Petrov din proiectul de la Mănăstirea "Sfinţii Voievozi" din Baia de Aramă.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Carmen Ciongradi, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că, din punctul de vedere al instituţiei pe care o conduce, cercetările arheologice aveau toate aprobările legale.

Arheologul Gheorghe Petrov a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că, în urma retragerii sale din proiect, cercetările arheologice la mănăstire au fost sistate.

"S-a luat decizia retragerii mele din proiectul de diagnostic arheologic în urma poziţiei ostile a Episcopiei Severinului şi Strehaiei, care a găsit orice metodă de a obstrucţiona demersul nostru. S-au invocat tot felul de motive puerile pentru oprirea lucrărilor. În consecinţă, am fost nevoiţi să sistăm cercetarea, deşi aveam toate aprobările legale", a spus Petrov.

Vechiul aşezământ monahal (iniţial a fost mănăstire de călugări) datează încă din jurul anilor 1400, din vremea Sfântului Nicodim de la Tismana, având o biserică de lemn acoperită cu învelitoare de şiţă. Un document din 1672 îl menţionează pe egumenul mănăstirii pe nume Evghenie de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. În locul bisericii de lemn a fost zidită actuala construcţie abia la sfârşitul secolului al XVII-lea, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Baia de Aramă şi-a început activitatea din anul 1703, iar biserica mănăstirii păstrează integral pictura originală, executată din pridvor până în altar în tehnica al fresco. Pictura este specifică decoraţiunii interioare de sfârşit de secol XVII, început de secolul XVIII din teritoriul românesc aflat între Carpaţii Meridionali şi Dunăre.

În şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei din 29 ianuarie 2008 a fost aprobată reînfiinţarea Mănăstirii Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă ca mănăstire de călugăriţe sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici