Mare parte din dosarele privind revoluţia din '89, soluţionate până în 2000

La zece ani de la Revoluţie, statistica Secţiei Parchetelor Militare arăta că au fost trimişi în judecată 245 de inculpaţi, dintre care 128 de ofiţeri, pioni principali în anihilarea manifestanţilor din decembrie 1989, primind pedepse între zece şi 20 de ani de detenţie.

584 afișări
Imaginea articolului Mare parte din dosarele privind revoluţia din '89, soluţionate până în 2000

Mare parte din dosarele privind revoluţia din '89, soluţionate până în 2000

Din cei 128 de ofiţeri, 85 aparţineau Ministerului de Interne şi 38 Ministerului Apărării, restul fiind din din alte structuri. Dintre ofiţerii trimişi în judecată, 18 aveau grad de general. Un număr de 12 ofiţeri proveneau din Ministerul de Interne şi şase de la Ministerul Apărării. Procurorii militari au mai trimis în faţa instanţei nouă subofiţeri de la Ministerul Apărării şi opt de la Ministerul de Interne, 36 de foşti militari (tineri care în decembrie 1989 îşi făceau stagiul militar, 35 dintre ei fiind de la Ministerul Apărării şi unul de la Ministerul de Interne), precum şi 69 de civili.

Pînă în 1997, cînd generalul magistrat Dan Voinea a fost numit la conducerea Secţiei Parchetelor Militare, au fost întocmite 90 de rechizitorii cu 201 inculpaţi, iar după 1997 până la sfârşitul anului 1999 au fost 22 de rechizitorii cu 44 de inculpaţi, pentru evenimentele din decembrie '89.

În procese pentru implicare în reprimarea manifestanţilor anticomunişti au fost condamnaţi Traian Sima, fostul şef al Securităţii Timiş (zece ani de închisoare), Ion Deheleanu, fostul şef al Miliţiei Timiş (15 ani de închisoare) şi plt.maj (r) Dumitru Pavel (20 de ani de închisoare pentru că a împuşcat mortal două persoane şi a rănit alte două din Lugoj).

Sima şi Deheleanu au făcut parte din lotul primelor 24 de persoane acuzate de genocidul de la Timişoara, dintre care doar şapte au fost condamnate la închisoare, restul fiind achitate. Cei şapte au reusit pînă în 1998 să-şi amîne, pe motive medicale, încarcerarea. Printre aceştia sînt Matei Ilie, fost prim-secretar al PCR Timiş, Ion Postelnicu, fostul şef al Inspectoratului MI Timiş, Iosif Veverca, fost şef al Serviciului Judiciar din Miliţia Timişoara şi Ion Corpodeanu, fost adjunct al şefului Miliţiei Timişoara.

În 1997 au fost închişi şi foşti capi ai regimului comunist, respectiv Tudor Postelnicu, fostul şef al Securităţii şi Andruţa Ceauşescu, fratele dictatorului Nicolae Ceauşescu. Ulterior, Postelnicu a fost eliberat din motive medicale, iar Andruţa Ceauşescu a murit.

Din 1997 pînă în 2000 au mai fost condamnaţi pentru evenimentele din decembrie 1989 nouă ofiţeri şi un subofiţer.

Generalul (r) Victor Athanasie Stănculescu, fost adjunct al ministrului Apărării şi generalul (r) Mihai Chiţac, fost şef al Trupelor Chimice, au fost condamnaţi la cîte 15 ani de închisoare. După schimbarea puterii, sentinţa generalilor a fost suspendată, procurorii lucrând la promovarea recursului în anulare împotriva deciziei judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, pe motiv că a fost influenţată politic. În 2008, cei doi - care au 80 de ani - au fost condamnaţi definitiv şi încarceraţi pentru o scurtă perioadă.

Generalii Dumitru Drăghin şi Grigorie Ghiţă au fost condamnaţi pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni la opt ani de închisoare şi, respectiv, şase ani. Tot în dosarul Otopeni au foat condamnat căpitanul Ionel Zorilă.

Colonelul (r) Bruno Marius Palade, fost şef de catedră în cadrul Şcolii de Ofiţeri activi de la Sibiu, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru că a ordonat unor soldaţi deschiderea focului asupra manifestanţilor, fiind ucise două persoane şi rănite alte cinci. Colonelul (r) Gheorghe Marinescu, fost şef Serviciu Circulaţie MApN Bucureşti, a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru uciderea unei persoane şi rănirea altor trei. Locotenent colonelul (r) Gheorghe Rodeanu, comandantul dispozitivului de apărare din faţa Hotelului Negoiu din Bucureşti, a fost condamnat la cinci ani de detenţie, pentru rănirea a două persoane.Căpitanul (r) Costel Lazăr a fost condamnat la patru ani de închisoare, pentru că a ordonat să se tragă într-o ambulanţă, aflată în faţa Spitalului Militar Central din Capitală. Plutonierul major (r) Marin Mihai a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru rănirea gravă a unui copil care păştea oile în apropierea comunei dîmboviţene Răzvad.

În dosarul revoluţiei de la Cluj au fost condamnate cinci persoane: gen.col. (r) Iulian Topliceanu - fost comandant al Armatei a 4-a, Ioachim Moga - prim-secretar al Comitetului judeţean PCR Cluj, col. Valeriu Burtea - fost comandant al unei unităţi militare din Floreşti, lt.col. Ioan Cocan - fost comandant de divizion, mr. Ilie Dicu.

Astfel, Ioachim Moga a fost condamnat la opt ani de închisoare. Generalul (r) Iulian Topliceanu a fost condamnat la zece ani de închisoare, iar Burtea şi Cocan au fost condamnaţi la câte nouă ani de închisoare, în timp ce maiorul Ilie Dicu a primit 15 ani de închisoare.

În aprilie 2007, generalul magistrat Dan Voinea afirma că dosarul mineriadei din 1990 şi cel al Revoluţiei din decembrie 1989 ar putea fi încheiate cu rechizitorii până la sfârşitul anului.

"Sper ca până în toamnă dosarul Revoluţiei să fie finalizat cu rechizitoriu. Mai mult, înainte de acesta sperăm să-l putem închide pe cel referitor la mineriada din 13-15 iunie 1990. Nu vă pot garanta însă aceste date, căci ele nu depind în totalitate de noi. Vă pot spune însă că facem tot posibilul pentru ca termenele pe care le-am avansat aici să nu fie depăşite", declara într-o întâlnire a Asociaţiei 21 Decembrie prilejuită de aniversarea a 17 ani de la debutul manifestărilor din Piaţa Universităţii din 1990, procurorul Dan Voinea.

Voinea a făcut un apel la toţi cei care au dovezi, date, care au avut de suferit atât în Revoluţie, cât şi în timpul mineriadei să vină la Parchet pentru a fi audiaţi, procurorilor fiindu-le foarte greu să-i identifice pe toţi.

Referindu-se la dosarul Revoluţiei, Voinea spunea că acesta este un caz cu fapte de omor şi tentativă de omor.

"Avem o mie şi ceva de morţi şi peste patru mii de răniţi. Adică o mie şi ceva de omoruri şi peste patru mii de tentative de omor. Trebuie să lucrăm mult pentru a le instrumenta pe fiecare în parte, pentru a stabili exact care este făptaşul în fiecare dintre aceste cazuri", a spus Dan Voinea.

După aproape 11 ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990, procurorii au reuşit să întocmească 84 de dosare penale privind persoane implicate în mineriadă şi au trimis în judecată doar două persoane, respectiv pe Nicolae Cămărăşescu, inginer în cadrul Exploatării Miniere Aninoasa şi pe Deneş Domokoş, fost miner la Exploatarea Minieră Livezeni. Domokoş a fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare, pentru că a vrut să-i taie capul cu securea lui Marian Munteanu, fost lider al studenţilor.

În perioada 13-15 iunie 1990, s-a înregistrat moartea a şase persoane, fiind trimis în judecată generalul (r) Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, alături de alţi cinci ofiţeri superiori. Ulterior, dosarul a fost restituit pentru completare.

Mineriada din septembrie 1991 s-a soldat cu maltratarea a 238 de militari în termen, elevi ai şcolilor militare, subofiţeri şi ofiţeri, la care se adaugă mult mai mulţi civili. Cazul cel mai grav l-a reprezentat decesul soldatului Lazăr Nicolae, care a fost lovit de o sticlă incendiară în timp ce apăra clădirea Guvernului. Tot în zona clădirii Guvernului, în timpul confruntărilor au murit şi doi civili: Aurica Crăiniceanu şi Andrei Frumuşanu. Pentru uciderea acestora doi a fost trimis în judecată maiorul SPP Vasile Gabor, dar după aproape şapte ani, instanţa a restituit dosarul Parchetului, pentru completarea probelor.

Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru mişcarea socială pe care a provocat-o în septembrie 1991. După 1991, a urmat mineriada din 1994 de la Tîrgu Jiu, soldată cu un proces împotriva lui Miron Cozma, acuzat că l-a lovit pe un poliţist. Acest proces se judecă şi acum. Tot Miron Cozma este judecat, alături de alţi şase lideri sindicali, pentru provocarea mineriadelor de la Costeşti şi Stoeneşti din 1999, procesele fiind în curs.

În 10 martie 2009, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus prin ordonanţă scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Ion Iliescu, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi comunicarea de informaţii false şi faţă de alţi 30 de învinuiţi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de subminarea puterii de stat, în cauza având ca obiect evenimentele din 13-15 iunie 1990. Prin aceeaşi ordonanţă au fost dispuse soluţii de încetarea urmăririi penale şi respectiv, neînceperea urmăririi penale faţă de alte persoane.

În 18 iunie 2009, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin rezoluţie motivată în dosarul nr. 175/P/2008 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor: Iliescu Ion - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de propagandă pentru război (întrucât lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii), genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii), complicitate la tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârşirii acestora); Măgureanu Virgil - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii), distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri , distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii) şi art. 362 C.p. (întrucât fapta nu există); Chiţac Mihai - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii); Stănculescu Victor-Atanase - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii); Dobrinoiu Vasile - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii); Diamandescu Corneliu - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii); Peter Petre - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii); Dumitrescu Emil - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii).

Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus încetarea urmăririi penale faţă de: Bâtlan Dumitru - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase, distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale, distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit decesul acestuia; Iliescu Ion - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere, favorizarea infractorului şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de supunere la rele tratamente, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale; Chiţac Mihai - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale; Stănculescu Victor-Atanase - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale; Dobrinoiu Vasile Atanase - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale; Diamandescu Corneliu - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale; Peter Petre - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale; Dumitrescu Emil - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale. Totodată, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Dumitrescu Emil pentru vătămare corporală gravă întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, marţi, Parchetului instanţei supreme să concentreze resurse umane pentru a creşte viteza de rezolvare a dosarelor Revoluţiei şi a propus ca, dacă există această posibilitate, generalul Dan Voinea să revină în activitate, ca procuror civil.

Între timp, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg părţi vătămate din dosare au făcut reclamaţii privind modul în care generalul Voinea a instrumentat dosarele revoluţiei şi mineriadelor, acuzându-l de tergiversare şi de nesoluţionarea într-un termen rezonabil al cauzelor.

Pe de altă parte, Asociaţia 21 Decembrie a reclamat tergiversarea soluţionării dosarelor, însă îl apără pe Voinea, dar îl acuză pe procurorul general al României.

(Material realizat de Departamentul Eveniment, eveniment@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici