Mare parte din dosarele privind revoluţia din '89, soluţionate până în 2000 - Mediafax

Mare parte din dosarele privind revoluţia din '89, soluţionate până în 2000

La zece ani de la Revoluţie, statistica Secţiei Parchetelor Militare arăta că au fost trimişi în judecată 245 de inculpaţi, dintre care 128 de ofiţeri, pioni principali în anihilarea manifestanţilor din decembrie 1989, primind pedepse între zece şi 20 de ani de detenţie.

463 afişări
Imaginea articolului Mare parte din dosarele privind revoluţia din '89, soluţionate până în 2000

Mare parte din dosarele privind revoluţia din '89, soluţionate până în 2000

Din cei 128 de ofiţeri, 85 aparţineau Ministerului de Interne şi38 Ministerului Apărării, restul fiind din din alte structuri.Dintre ofiţerii trimişi în judecată, 18 aveau grad de general. Unnumăr de 12 ofiţeri proveneau din Ministerul de Interne şi şase dela Ministerul Apărării. Procurorii militari au mai trimis în faţainstanţei nouă subofiţeri de la Ministerul Apărării şi opt de laMinisterul de Interne, 36 de foşti militari (tineri care îndecembrie 1989 îşi făceau stagiul militar, 35 dintre ei fiind de laMinisterul Apărării şi unul de la Ministerul de Interne), precum şi69 de civili.

Pînă în 1997, cînd generalul magistrat DanVoinea a fost numit la conducerea Secţiei ParchetelorMilitare, au fost întocmite 90 de rechizitorii cu 201 inculpaţi,iar după 1997 până la sfârşitul anului 1999 au fost 22 derechizitorii cu 44 de inculpaţi, pentru evenimentele din decembrie'89.

În procese pentru implicare în reprimarea manifestanţiloranticomunişti au fost condamnaţi Traian Sima, fostul şef alSecurităţii Timiş (zece ani de închisoare), Ion Deheleanu, fostulşef al Miliţiei Timiş (15 ani de închisoare) şi plt.maj (r) DumitruPavel (20 de ani de închisoare pentru că a împuşcat mortal douăpersoane şi a rănit alte două din Lugoj).

Sima şi Deheleanu au făcut parte din lotul primelor 24 depersoane acuzate de genocidul de la Timişoara, dintre care doarşapte au fost condamnate la închisoare, restul fiind achitate. Ceişapte au reusit pînă în 1998 să-şi amîne, pe motive medicale,încarcerarea. Printre aceştia sînt Matei Ilie, fost prim-secretaral PCR Timiş, Ion Postelnicu, fostul şef al Inspectoratului MITimiş, Iosif Veverca, fost şef al Serviciului Judiciar din MiliţiaTimişoara şi Ion Corpodeanu, fost adjunct al şefului MiliţieiTimişoara.

În 1997 au fost închişi şi foşti capi ai regimului comunist,respectiv Tudor Postelnicu, fostul şef al Securităţii şi AndruţaCeauşescu, fratele dictatorului Nicolae Ceauşescu. Ulterior,Postelnicu a fost eliberat din motive medicale, iar AndruţaCeauşescu a murit.

Din 1997 pînă în 2000 au mai fost condamnaţi pentru evenimenteledin decembrie 1989 nouă ofiţeri şi un subofiţer.

Generalul (r) Victor Athanasie Stănculescu, fost adjunct alministrului Apărării şi generalul (r) Mihai Chiţac, fost şef alTrupelor Chimice, au fost condamnaţi la cîte 15 ani de închisoare.După schimbarea puterii, sentinţa generalilor a fost suspendată,procurorii lucrând la promovarea recursului în anulare împotrivadeciziei judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, pe motiv că afost influenţată politic. În 2008, cei doi - care au 80 de ani - aufost condamnaţi definitiv şi încarceraţi pentru o scurtăperioadă.

Generalii Dumitru Drăghin şi Grigorie Ghiţă au fost condamnaţipentru masacrul de la Aeroportul Otopeni la opt ani de închisoareşi, respectiv, şase ani. Tot în dosarul Otopeni au foat condamnatcăpitanul Ionel Zorilă.

Colonelul (r) Bruno Marius Palade, fost şef de catedră în cadrulŞcolii de Ofiţeri activi de la Sibiu, a fost condamnat la 12 ani deînchisoare pentru că a ordonat unor soldaţi deschiderea foculuiasupra manifestanţilor, fiind ucise două persoane şi rănite altecinci. Colonelul (r) Gheorghe Marinescu, fost şef ServiciuCirculaţie MApN Bucureşti, a fost condamnat la opt ani deînchisoare pentru uciderea unei persoane şi rănirea altor trei.Locotenent colonelul (r) Gheorghe Rodeanu, comandantuldispozitivului de apărare din faţa Hotelului Negoiu din Bucureşti,a fost condamnat la cinci ani de detenţie, pentru rănirea a douăpersoane.Căpitanul (r) Costel Lazăr a fost condamnat la patru anide închisoare, pentru că a ordonat să se tragă într-o ambulanţă,aflată în faţa Spitalului Militar Central din Capitală. Plutonierulmajor (r) Marin Mihai a fost condamnat la cinci ani de închisoarepentru rănirea gravă a unui copil care păştea oile în apropiereacomunei dîmboviţene Răzvad.

În dosarul revoluţiei de la Cluj au fostcondamnate cinci persoane: gen.col. (r) Iulian Topliceanu - fostcomandant al Armatei a 4-a, Ioachim Moga - prim-secretar alComitetului judeţean PCR Cluj, col. Valeriu Burtea - fost comandantal unei unităţi militare din Floreşti, lt.col. Ioan Cocan - fostcomandant de divizion, mr. Ilie Dicu.

Astfel, Ioachim Moga a fost condamnat la opt ani de închisoare.Generalul (r) Iulian Topliceanu a fost condamnat la zece ani deînchisoare, iar Burtea şi Cocan au fost condamnaţi la câte nouă anide închisoare, în timp ce maiorul Ilie Dicu a primit 15 ani deînchisoare.

În aprilie 2007, generalul magistrat Dan Voineaafirma că dosarul mineriadei din 1990 şi cel al Revoluţiei dindecembrie 1989 ar putea fi încheiate cu rechizitorii până lasfârşitul anului.

"Sper ca până în toamnă dosarul Revoluţiei să fie finalizat curechizitoriu. Mai mult, înainte de acesta sperăm să-l putem închidepe cel referitor la mineriada din 13-15 iunie 1990. Nu vă potgaranta însă aceste date, căci ele nu depind în totalitate de noi.Vă pot spune însă că facem tot posibilul pentru ca termenele pecare le-am avansat aici să nu fie depăşite", declara într-oîntâlnire a Asociaţiei 21 Decembrie prilejuită de aniversarea a 17ani de la debutul manifestărilor din Piaţa Universităţii din 1990,procurorul Dan Voinea.

Voinea a făcut un apel la toţi cei care au dovezi, date, care auavut de suferit atât în Revoluţie, cât şi în timpul mineriadei săvină la Parchet pentru a fi audiaţi, procurorilor fiindu-le foartegreu să-i identifice pe toţi.

Referindu-se la dosarul Revoluţiei, Voinea spunea că acesta esteun caz cu fapte de omor şi tentativă de omor.

"Avem o mie şi ceva de morţi şi peste patru mii de răniţi. Adicăo mie şi ceva de omoruri şi peste patru mii de tentative de omor.Trebuie să lucrăm mult pentru a le instrumenta pe fiecare în parte,pentru a stabili exact care este făptaşul în fiecare dintre acestecazuri", a spus Dan Voinea.

După aproape 11 ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990,procurorii au reuşit să întocmească 84 de dosare penale privindpersoane implicate în mineriadă şi au trimis în judecată doar douăpersoane, respectiv pe Nicolae Cămărăşescu, inginer în cadrulExploatării Miniere Aninoasa şi pe Deneş Domokoş, fost miner laExploatarea Minieră Livezeni. Domokoş a fost condamnat definitiv laopt ani de închisoare, pentru că a vrut să-i taie capul cu securealui Marian Munteanu, fost lider al studenţilor.

În perioada 13-15 iunie 1990, s-a înregistrat moartea a şasepersoane, fiind trimis în judecată generalul (r) Mihai Chiţac, fostministru de Interne, alături de alţi cinci ofiţeri superiori.Ulterior, dosarul a fost restituit pentru completare.

Mineriada din septembrie 1991 s-a soldat cumaltratarea a 238 de militari în termen, elevi ai şcolilormilitare, subofiţeri şi ofiţeri, la care se adaugă mult mai mulţicivili. Cazul cel mai grav l-a reprezentat decesul soldatului LazărNicolae, care a fost lovit de o sticlă incendiară în timp ce apăraclădirea Guvernului. Tot în zona clădirii Guvernului, în timpulconfruntărilor au murit şi doi civili: Aurica Crăiniceanu şi AndreiFrumuşanu. Pentru uciderea acestora doi a fost trimis în judecatămaiorul SPP Vasile Gabor, dar după aproape şapte ani, instanţa arestituit dosarul Parchetului, pentru completarea probelor.

Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, a fostcondamnat la 18 ani de închisoare pentru mişcarea socială pe care aprovocat-o în septembrie 1991. După 1991, a urmat mineriada din1994 de la Tîrgu Jiu, soldată cu un proces împotriva lui MironCozma, acuzat că l-a lovit pe un poliţist. Acest proces se judecăşi acum. Tot Miron Cozma este judecat, alături de alţi şase liderisindicali, pentru provocarea mineriadelor de la Costeşti şiStoeneşti din 1999, procesele fiind în curs.

În 10 martie 2009, procurorii Direcţiei de Investigare aInfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispusprin ordonanţă scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului IonIliescu, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor desubminarea puterii de stat, acte de diversiune şi comunicarea deinformaţii false şi faţă de alţi 30 de învinuiţi cercetaţi pentrusăvârşirea infracţiunii de subminarea puterii de stat, în cauzaavând ca obiect evenimentele din 13-15 iunie 1990. Prin aceeaşiordonanţă au fost dispuse soluţii de încetarea urmăririi penale şirespectiv, neînceperea urmăririi penale faţă de alte persoane.

În 18 iunie 2009, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şiCriminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie au dispus, prin rezoluţie motivată în dosarulnr. 175/P/2008 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, scoatereade sub urmărire penală a învinuiţilor: Iliescu Ion - sub aspectulsăvârşirii infracţiunilor de propagandă pentru război (întrucâtlipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii),genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (lipseşteunul dintre elementele constitutive ale infracţiunii), complicitatela tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală lamomentul săvârşirii acestora); Măgureanu Virgil - sub aspectulsăvârşirii infracţiunilor de genocid (întrucât fapta nu există),tratamente neomenoase (întrucât nu sunt întrunite elementeleconstitutive ale infracţiunii), distrugerea unor obiective şiînsuşirea unor bunuri , distrugerea, jefuirea sau însuşirea unorvalori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementeleconstitutive ale infracţiunii) şi art. 362 C.p. (întrucât fapta nuexistă); Chiţac Mihai - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor detratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unorvalori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementeleconstitutive ale infracţiunii); Stănculescu Victor-Atanase - subaspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şidistrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucâtnu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii);Dobrinoiu Vasile - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor detratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unorvalori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementeleconstitutive ale infracţiunii); Diamandescu Corneliu - sub aspectulsăvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea,jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu suntîntrunite elementele constitutive ale infracţiunii); Peter Petre -sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şidistrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucâtnu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii);Dumitrescu Emil - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor detratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unorvalori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementeleconstitutive ale infracţiunii).

Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus încetarea urmăririi penalefaţă de: Bâtlan Dumitru - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor detratamente neomenoase, distrugerea, jefuirea sau însuşirea unorvalori culturale, distrugere calificată şi omor calificat întrucâta intervenit decesul acestuia; Iliescu Ion - sub aspectulsăvârşirii infracţiunilor de distrugere, favorizarea infractoruluişi complicitate la săvârşirea infracţiunii de supunere la reletratamente, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;Chiţac Mihai - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugerecalificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţiarăspunderii penale; Stănculescu Victor-Atanase - sub aspectulsăvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omorcalificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;Dobrinoiu Vasile Atanase - sub aspectul săvârşirii infracţiunilorde distrugere calificată şi omor calificat întrucât a intervenitprescripţia răspunderii penale; Diamandescu Corneliu - sub aspectulsăvârşirii infracţiunilor de distrugere calificată şi omorcalificat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;Peter Petre - sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugerecalificată şi omor calificat întrucât a intervenit prescripţiarăspunderii penale; Dumitrescu Emil - sub aspectul săvârşiriiinfracţiunilor de distrugere calificată şi omor calificat întrucâta intervenit prescripţia răspunderii penale. Totodată, procuroriiau dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Dumitrescu Emilpentru vătămare corporală gravă întrucât a intervenit prescripţiarăspunderii penale.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, marţi, Parchetuluiinstanţei supreme să concentreze resurse umane pentru a creşte viteza derezolvare a dosarelor Revoluţiei şi a propus ca, dacăexistă această posibilitate, generalul Dan Voinea să revină înactivitate, ca procuror civil.

Între timp, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de laStrasbourg părţi vătămate din dosare au făcut reclamaţiiprivind modul în care generalul Voinea a instrumentat dosarelerevoluţiei şi mineriadelor, acuzându-l de tergiversare şide nesoluţionarea într-un termen rezonabil al cauzelor.

Pe de altă parte, Asociaţia 21 Decembrie a reclamattergiversarea soluţionării dosarelor, însă îl apără pe Voinea, darîl acuză pe procurorul general al României.

(Material realizat de Departamentul Eveniment,eveniment@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici