Medic: Zeci de pacienţi au murit din martie 2011, când au fost oprite transplanturile de cord

"La 9 martie 2011, printr-o hotărâre de guvern ridicolă, pentru care sunt responsabili primul ministru şi ministrul Sănătăţii de atunci, a fost desfiinţat singurul institut din România unde erau făcute operaţii pe cord la nou-născuţi şi sugari. Totodată, până în martie 2011, în Institutul de Cardiologie din Târgu Mureş se făceau transplanturile de cord, operaţii care se mai realizau numai în Bucureşti, de către doctorul Brădişteanui", a explicat Deac, activ în prezent la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş.

Radu Deac a mai spus că, dacă inima nu a fost recoltată, deşi întrunea condiţiile pentru transplant, iar celelalte organe au fost prelevate, înseamnă că aceasta a fost, practic, aruncată. "Sute de bolnavi cu insuficienţă cardiacă, printre care şi copii, aşteapă un transplant de cord. Un copil de trei ani a fost primul din ţară cu transplant, dar mulţi alţii încă mai aşteptă o inimă care să le salveze viaţa", a adăugat medicul.

Medicul a mai spus că, după oprirea operaţiilor de transplant de cord, care erau oricum în număr mic, de ordinul zecilor, comparativ cu cele de ficat, de ordinul sutelor, şi cu cele de rinichi, de ordinul miilor, zeci de suferinzi cu boli de inimă, aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplant, au murit.

"Din păcate, din 1 octombrie, nu se va mai face nicio urgenţă de nou-născut şi sugar în clinicile din Târgu Mureş. Aprovizionarea este un dezastru. Pe primele şase luni, nu s-a cumpărat niciun reactiv pentru testarea histocompabililităţii pentru transplant. Au plecat asistente, iar de la 1 octombrie pleacă cei doi anestezişti de la transplant şi un medic pediatru. Aceasta este consecinţa reformei la spitale: un eşec. Practic, niciun copil nu va mai putea fi operat în Târgu Mureş", a adăugat prof. dr. Radu Deac, prezent la Congresul Romtransplant de la Bucureşti.

La rândul său, coordonatorul naţional de transplant, dr. Victor Zota, a spus că, din păcate, în ultimul an nu a fost realizat niciun transplant de cord, iar despre un posibil transplant de plămân sau cord-pulmon nu poate fi vorba în curând.

"Nu poate fi vorba despre transplantul cord-pulmon. Acum câţiva ani, am făcut toate demersurile ca să efectuăm transplant de plămân la Spitalul Militar, însă, din cauza reorganizării spitalului, s-a dus. Acum patru ani, am încercat să facem transplant de cord-pulmon. Aveam primitor şi donator. La Spitalul de Urgenţă Floreasca, doctorul Brădişteanu era pregătit. Numai că, în ultima clipă, pacienta s-a răzgândit, pentru că a auzit că există o vindecătoare în Republica Moldova, iar după două săptămâni a murit. Nu am avut ce să facem, apoi nu am mai avut această ocazie", a mai spus Zota.

Coordonatorul naţional de transplant a subliniat că transplantul de cord este oarecum mai dificil decât celelalte, din punctul de vedere al donatorului. "Este o problemă cu transplantul cardiac din România. Probabil că, în acestă toamnă, va fi rezolvată, pentru că în toamnă iese Directiva europeană pe transplant de organe trasfrontalieră şi vom fi obligaţi să dăm organele", a explicat Zota.