Miclea: Sunt multe diferenţe între codul Educaţiei şi legile comisiei prezidenţiale

Şeful comisiei prezidenţiale pe educaţie, Mircea Miclea, consideră că discuţiile de vineri cu ministrul Ecaterina Andronescu privind legile învăţământul universitar vor fi mai dificile decât cele legate de preuniversitar, deoarece sunt mai multe diferenţe între codul Educaţiei şi legile comisiei.

467 afișări
Imaginea articolului Miclea: Sunt multe diferenţe între codul Educaţiei şi legile comisiei prezidenţiale

Şeful comisiei prezidenţiale pe educaţie, Mircea Miclea (Imagine: Bogdan Maran/Mediafax Foto)

Mircea Miclea a declarat, vineri, înainte de începerea discuţiilor cu ministrul Educaţiei, că el are doar un rol consultativ, textul legilor educaţiei va fi scris de minister.

"Este o singură hotărâre a ministrului Ecaterina Andronescu şi anume să meargă pe textul domniei sale. Noi încercăm să venim cu argumente", a spus Miclea.

Şeful comisiei prezidenţiale susţine că nu vrea să renunţe la propunerea sa privind ierarhizarea universităţilor. În ceea ce priveşte conducerea, Mircea Miclea vrea ca aceasta să fie de tip managerial şi nu este de acord cu prevederile codului Educaţiei ca Senatul universităţilor să aleagă conducerea. Miclea spune că din topul celor 500 de universităţi doar şapte mai folosesc vechiul sistem.

Din punct de vedere al finanţării, Mircea Miclea susţine finanţarea per-student în timp ce Ecaterina Andronescu vrea o finanţare multianuală.

De asemenea, Miclea spune că în codul Educaţiei nu sunt referiri clare privind domeniul cercetării.

Codul Educaţiei, care a fost supus dezbaterii publice începând de săptămâna trecută, impune 13 ani de învăţământ obligatoriu, faţă de zece cât era prevăzut în raportul Comisiei Miclea.

Codul Educaţiei prevede ca examenul de bacalaureat să cuprindă trei probe orale la limba română, o limbă străină şi competenţe digitale şi alte trei probe scrise, în timp ce raportul Miclea nu preciza probele la care elevii vor susţine acest examen.

Admiterea la liceu se face pe baza testului standardizat din clasa a VIII-a şi a mediei generale din clasele V-VIII, potrivit Codului Educaţiei, raportul Comisiei Miclea propunând ca liceele să-şi organizeze singure concursul pentru admitere.

La absolvirea ciclului primar se realizează o evaluare naţionala a competenţelor de bază după o metodologie elaborată de MECI şi aprobată prin ordin al ministrului.

Pentru admiterea la liceu se vor lua în considerare media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, rezultatele obţinute la o evaluare naţională realizată la nivelul unităţii de învăţământ la finalul clasei a VIII-a şi structurată după modelul testărilor internaţionale standardizate şi rezultatele evaluarii formative realizate pe parcursul anului şcolar.

Potrivit raportului Miclea, la finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei realiza, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul TIMSS şi PIRLS. Şcolile pot decide, în baza unor metodologii proprii, şi alte modalităţi de evaluare a propriilor elevi de clasa a IV-a.

La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei putea organiza şi realiza evaluarea elevilor prin două probe trans-curriculare: limbă şi comunicare (limba română şi o limbă străină), matematică şi ştiinţe. Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru realizarea unui raport de evaluare asupra fiecărui elev, care va fi înmânat părinţilor, pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu şi pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare pentru anii următori de studiu din învăţământul obligatoriu.

La finalul clasei a IX-a se va realiza o evaluare naţională trans-curriculară obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale curente. Evaluarea va avea patru componente: evaluarea competenţelor de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională, evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţe; evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului, printr-o probă practică. Evaluarea celorlalte competenţe-cheie care va fi făcută de către diriginte, consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei respective şi finalizată sub forma unor calificative stabilite pe baza rezultatelor obţinute în ciclul gimnazial. Rezultatele obţinute se înscriu în Portofoliul educaţional al elevului.

Miclea propunea ca rezultatele evaluărilor naţionale să fie folosite de Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Inovării pentru evaluarea de sistem a învăţământului obligatoriu şi a învăţământului liceal şi pentru evaluarea unităţilor de învăţământ şi a personalului didactic. Miclea mai propunea ca liceele să aibă autonomie în organizarea admiterii şi să poată lua în considerare rezultatele la evaluarea naţională pentru realizarea admiterii.

Codul Educaţiei prevede că învăţământul preuniversitar privat nu poate fi finanţat de la bugetul stat, în timp ce Raportul Miclea prevedea această finanţare de bază, care să fie alocată tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditate.

În Codul Educaţiei, trebuie alocat învăţământului minimum 7% din PIB, raportul Miclea prevede cel puţin 6% sau din alte surse, potrivit legii.

În Codul Educaţiei, directorul unităţii şcolare este numit, în urma unui concurs, de inspectorat, cu avizul primarului sau a consiliului judeţean, iar în raportul Miclea directorul era desemnat de către consiliul de administraţie, tot în urma unui concurs.

În Cod, ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se face în urma câstigării concursului organizat de consiliul de administraţie, cu expertiza inspectoratului scolar şi desfăşurat pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială. Metodologia concursului se stabileşte de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi se aprobă prin ordin al ministrului.

Rectorul unei universităţi este numit de Senat, potrivit Codului Educaţiei, iar în raportul Comisiei Miclea se propunea că se pot ocupa funcţiile de rector doar în urma unui concurs public.

Şefii de catedră şi directorii de departamente subordonate facultăţii, se confirmă de către Consiliul facultăţii. Decanii, prodecanii, secretarii ştiintifici ai Consiliului facultăţii, precum şi directorii de departamente subordonate instituţiei de învăţământ superior se confirmă de Senatul instituţiei de învăţământ superior.

Prorectorii şi secretarul ştiintific ai Senatului se aleg de acest for, la propunerea rectorului ales. Funcţiile de conducere din instituţia de învăţământ superior, cu excepţia rectorului, se confirmă de către Senatul universitar.

Rectorul, ales de senatul universitar, se confirmă prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetarii şi Inovării.

În Codul Educaţiei se prevede că pot ocupa funcţii de conducere subordonate direct la aceeaşi facultate dintr-o universitate doar rudele de gradul II şi III, fiind incompatibilitate doar în cazul rudelor de gradul I, soţ-soţie, ceea ce raportul Miclea interzicea.

În Codul Educaţiei, funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control din aceeaşi unitate sau instituţie de învăţământ nu pot fi ocupate simultan de persoane care sunt în relaţie de rudenie de gradul I sau sunt soţ/soţie, dacă implică subordonare directă sau luarea în comun a deciziilor.

De asemenea, potrivit Codului Carta universitară trebuie să se refere, în mod expres la situaţiile de conflicte de interese şi incompatibilităţi, clar reglementate.

Potrivit raportului Miclea, se interzice ocuparea posturilor în aceeaşi catedră de către rudele până la gradul II, inclusiv.

Situaţiile de conflicte de interese şi incompatibilităţi, incluzând prevederea că în aceeaşi universitate nu pot ocupa simultan funcţii de conducere, la oricare nivel, afini şi rude de grad inclusiv III.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici