Moscova nu crede în lacrimi, dar crede în nervi – Catedrala Națională stârnește comentarii cinice în Rusia / De ce e Moscova așa nervoasă?

Publicația The Times scrie un articol amplu în care realizează o paralelă istorică și geostrategică între două catedrale de o importanță majoră pentru această porțiune de Europă – Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg și Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul Înălțării Domnului din București.

Până la construirea Catedralei Naționale din București, impunătorul lăcaș de cult din Sankt Petersburg întruchipa „imperiul cu față europeană, cu inimă ortodoxă și cu apariție occidentală” a țarului Petru cel Mare, însă Catedrala Națională a României detronează acum magnificul monument rusesc.

Comentarii cinice dinspre Kremlin despre Catedrală

Timp de trei secole, catedrala rusă a fost cel mai înalt lăcaș de cult ortodox din lume, dar iată că, în 2025, 15 ani și 300 de milioane de euro mai târziu, Catedrala Națională vine să detroneze minunea arhitecturală a țarului Petru, cu cei 127 de metri în cel mai înalt punct al său, într-un triunghi metaforic și strategic: lângă Ministerul Apărării și Casa Poporului.

„Analiștii spun că această catedrală reprezintă o afirmare a puterii soft și a moștenirii României ca națiune ortodoxă, într-un moment în care Rusia încearcă să își exercite influența spirituală în regiune. (…)

Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au comentat oficial, însă noua catedrală a fost întâmpinată cu cinism în Rusia, iar unele canale pro-Kremlin de pe Telegram au pus sub semnul întrebării legitimitatea României ca națiune ortodoxă”, scrie The Times, care apoi citează agenția rusă oficială de presă, TASS, potrivit căreia „oficiali români, printre care și Ilie Bolojan, prim-ministrul, au fost huiduiți la ceremonia de deschidere și numiți „hoți” de către o parte dintre cei prezenți”.

„O competiție a puterii soft”

Indiferent de înduioșătoarele accese de mândrie ortodoxă ale rușilor, catedrala noastră „s-a bucurat de o popularitate enormă în rândul publicului”, după cum reține The Times.

Dar de ce este această catedrală atât de importantă în spațiul acesta și cum să ne explicăm aceste accese de cinism ale Rusiei față de ea?

Simbolismul Catedralei transcende ortodoxia și se duce înspre geopolitică.

N-o spunem noi, o spune Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București, care a declarat pentru The Times:

„Aceasta este o competiție a puterii soft. Tot mai multe țări nu sunt de acord cu biserica rusă și cu politica rusească promovată prin intermediul acestor biserici. Aceasta va fi cea mai mare și mai înaltă biserică ortodoxă din lume, și cred că este un simbol extrem de vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est”.

Când patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse justifică războiul

Laurențiu Pleșca subliniază pentru publicația citată că „de la invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a jucat un rol tot mai important în ideologia de război a Kremlinului. Sub conducerea spirituală a Patriarhului Kiril, un apropiat al lui Vladimir Putin, aceasta a fuzionat ortodoxia cu naționalismul.

Kirill a descris regimul lui Putin drept un miracol al lui Dumnezeu și a găsit și justificări pentru război – „o luptă împotriva forțelor răului”.

În viziunea cercetătorului, deschiderea Catedralei Naționale oferă o alternativă viabilă tuturor celor dezamăgiți de apropierea bisericii ruse de Kremlin.

Biserică rusă care își pierde influența în Moldova.

Ce nu face omul pentru bani?

Potrivit unei investigații Reuters, preluate de The Times, înainte de alegerile pentru parlamentare din Moldova din septembrie, Rusia a plătit pentru ca preoți ortodocși moldoveni să participe, în septembrie anul trecut, la un tur gratuit al unora dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse și le-a oferit carduri bancare pe care erau puse sume de 1.200 de dolari, cu aproximație.

În schimbul acestora, preoților li s-a cerut să influențeze alegerile din Moldova prin canale de Telegram, unde își avertizau credincioșii cu privire la pericolele integrării în Uniunea Europeană.

Este, deci, evidentă dorința de delimitare a credincioșilor ortodocși din Moldova de Biserica Rusă.

„Un triunghi simbolic”

Lucian Leuștean, expert în creștinism ortodox răsăritean și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că inaugurarea Catedralei Naționale nu-și propune rivalizarea cu Moscova, ci pur și simplu afirmarea identității naționale românești.

„Nu este vorba de a provoca Moscova, ci mai degrabă de a spune: iată ce am reușit să facem. Mă refer și la locația foarte interesantă — aproape de Ministerul Apărării și în imediata vecinătate a Casei Poporului, adică a Parlamentului. Avem, practic, acest triunghi simbolic”, a spus Leuștean, citat de The Times.

În opinia acestuia, există o simbolistică, dar aceasta se duce înspre propria noastră istorie:

„Cred că locația și faptul că acum Catedrala este mai mare, mai înaltă decât Parlamentul, transmit un mesaj clar — că, dacă în comunism, Casa Poporului era simbolul viitorului țării, acum religia este deasupra comunismului, deasupra trecutului”.