Motivele pentru care CSM a avizat negativ legile justiţiei: Direcţia de cercetare a magistraţilor, nejustificată. Pentru aleşi nu există prevederi similare

Înfiinţarea unei direcţii care să investigheze judecătorii şi procurorii este nejustificată, mai ales că pentru reprezentanţii celorlalte puteri în stat, respectiv preşedinte, deputaţi, senatori sau miniştri, nu există structuri de cercetare penală similare, potrivit CSM.

474 afişări
Imaginea articolului Motivele pentru care CSM a avizat negativ legile justiţiei: Direcţia de cercetare a magistraţilor, nejustificată. Pentru aleşi nu există prevederi similare

Motivele pentru care CSM a avizat negativ legile justiţiei: Direcţia de cercetare a magistraţilor, nejustificată. Pentru aleşi nu există prevederi similare

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a motivat decizia de avizare negativă a proiectului Legilor justiţiei, propus de Parlament.

În cadrul documentului se face referire la mai multe propuneri legislative venite din partea parlamentarilor. Astfel, magistraţii din CSM critică înfiinţarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, majorarea duratei cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie şi a duratei stagiului urmat de judecătorii şi procurorii stagiari, modificarea examenelor de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii şi a celui de Capacitate, competenţele judecătorilor şi procurorilor stagiari.

Conform sursei citate, proiectul propune modificări legislative ce ar duce la transpunerea necorespunzătoare a unor decizii ale Curţii Constituţionale.

Aşadar, unul dintre aspectele criticate de magistraţii Consiliului se referă la înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori. În cuprinsul „Expunerii de motive” a propunerii legislative nu se regăsesc argumente care să justifice instituirea unei structuri de parchet care să aibă competenţa exclusivă după calitatea persoanei, conform sursei citate.

„O astfel de reglementare apare cu atât mai mult nejustificată, în condiţiile în care pentru reprezentanţii celorlalte puteri în stat, (respectiv pentru Preşedintele României, deputaţi, senatori, miniştri) sau pentru alte categorii socio-profesionale (funcţionari publici, poliţişti etc) nu sunt prevăzute dispoziţii similare referitoare la existenţa unor structuri de parchet care să aibă competenţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru fapte săvârşite de către aceste persoane”, se arată în motivarea CSM.

De asemenea, plenul CSM constată şi că propunerile prezente în proiectul de lege legate de Inspecţia Judiciară (IJ) „subminează profund independenţa” instituţiei, aceasta urmând să fie subordonată Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor (CNIJP).

Potrivit propunerii legislative, CNIJP ar urma, printre altele, să numească şi să revoce conducerea IJ, fapt care poate avea „implicaţii esenţiale în planul independenţei Inspecţiei Judiciare”.

„Propunerea legislativă nu consacră niciun fel de garanţii pentru funcţionarea acestei noi entităţi în condiţii de independenţă. Mai mult, propunerea legislativă nu cuprinde niciun fel de date privind componenţa, modul de organizare şi funcţionare, procesul decizional şi sursele de finanţare ale organismului propus a fi infiinţat, acestea urmând să fie stabilile ulterior printr-o lege”, conform sursei menţionate.

În cadrul documentului precizat, se face referire şi la propunerea de modificare a procedurii de numire a procurorilor şefi de parchete.

„Deşi se propune o procedură de numire distinctă a procurorilor şefi de secţie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de lnvestigare a lnfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism faţă de procedura de numire în cele mai înalte funcţii de conducere la parchetele mai sus menţionate, nu se prevede, similar, care este procedura de revocare”, motivează plenul CSM.

Magistraţii Consiliului Superior al Magistraturii au votat, în 9 noiembrie, emiterea unui aviz negativ în cazul proiectului Legilor justiţiei, variantă trimisă spre analiză de către Parlament.

Potrivit formei Legilor Justiţiei propusă de PSD-ALDE, preşedintele României apare în procedura de numire a şefilor de parchete, însă nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General.

Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înfiinţeze.

Proiectul Legilor justiţiei a fost modificat în Parlament, faţă de forma iniţială transmisă de ministerul Justiţiei. Avizul iniţial dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma înaintată de instituţia condusă de Tudorel Toader a fost tot negativ.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici