Nepăsare. Povestea tristă a palatului Reginei Maria din staţiunea Mamaia, care se degradează | GALERIE FOTO

Palatul Regal din Mamaia se distruge cu fiecare zi în care procesele trenează în instanţe, iar proprietarii nu investesc niciun leu în consolidarea monumentului istoric. Povestea tristă a clădirii construite la iniţiativa Reginei Maria poate avea un final tragic dacă nu se iau urgent măsuri.

5482 afișări

Chiar dacă astăzi porţile sunt ferecate, „rănile” celui mai important monument istoric din Mamaia se văd tocmai de pe promenada staţiunii. Uitat sau tratat cu nepăsare de autorităţi şi de noii proprietari, „fratele mai mare” al Castelului din Balcic îşi joacă astăzi soarta în instanţe.

Povestea cu iz penal

În anul 2003, Mamaia SA, o societate de stat aflată în subordinea Ministerului Turismului, a vândut clădirea Palatului Regal din Mamaia unor oameni de afaceri pentru aproximativ 180.000 de euro. Doar obiectele trecute în inventarul predat în momentul vânzării – candelabre sau mobilier – valorau aproximativ 90.000 de euro, iar clădirea desfăşurată măsura aproape 5.000 de de metri pătraţi.

Un an mai târziu, Primăria Constanţa vindea către aceiaşi afacerişti curtea Palatului, de 1,5 hectare, cu 23 de euro/mp, în condiţiile în care piaţa imobiliară arăta că terenuri din staţiunea Mamaia erau tranzacţionate pentru sume între 100 şi 300 euro/mp.

Sub administrarea noilor proprietari, pe faţadele clădirii au apărut cutii de aer condiţionat, uşile şi ferestrele din lemn au fost înlocuite cu cele din PVC, iar un incendiu a cuprins mai multe camere, distrugând totul în jur. Acoperişul în multe zone a fost distrus, multe din podele au cedat sub nepăsarea celor care au administrat imobilul, iar clădirea a fost folosită, pentru mult timp, ca depozit de saltele sau recuzită pentru petrecerile care se dădeau în piscina din curte, vară de vară. Totul sub privirile autorităţilor care nu au luat, mai bine de un deceniu, nicio măsură.

În 2015, însă, procurorii DNA au deschis dosar penal pentru vânzarea subevaluată a terenului aferent Palatului Regal, iar în 2018 a venit şi prima condamnare.

Radu Mazăre, primarul de atunci al Constanţei, a fost condamnat în primă instanţă la şase ani şi jumătate de închisoare, iar judecătorii au dispus ca terenul să se întoarcă la municipalitate, pentru că, în momentul vânzării, nu a fost respectat dreptul de preemţiune al statului. În acest moment, dosarul se judecă la Curtea de Apel Constanţa.

În ceea ce priveşte distrugerea clădirii Palatului Regal, reacţia autorităţilor a început să fie vizibilă timid cam în aceeaşi perioadă cu acţiunea procurorilor.

Abia atunci, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa şi Poliţia de Patrimoniu au dat primele amenzi, după ce au constatat că proprietarii nu au avut, niciodată, niciun aviz, conform legii, pentru lucrările făcute în această clădire monument istoric.

La sfârşitul lui 2018, şi reprezentanţii Ministerului Culturii au deschis o acţiune în instanţă pentru a recupera monumentul istoric, aducând în discuţie acelaşi drept de preemţiune încălcat. La fel ca şi în cazul terenului, nici reprezentanţii firmei de stat Mamaia SA nu au înştiinţat Ministerul Culturii în momentul vânzării monumentului istoric, pas obligatoriu într-o astfel de tranzacţie cu imobile clasate.

Această speţă se judecă abia în primă instanţă, fără nicio soluţie până acum, la Tribunalul Constanţa.

Între timp, proprietarii privaţi ai Palatului Regal au declarat că nu mai fac nicio investiţie în imobil, pentru că există posibilitatea să îl piardă în favoarea statului român.

Între timp, de două veri, porţile Palatului sunt ferecate, iar curtea cu verdeaţă este folosită drept parcare pentru sezonieri.

Istoria Palatului Regal din Mamaia

Palatul Regal din Mamaia sau Kara Dalga (Valul negru) a fost construit între anii 1924-1926, la iniţiativa Reginei Maria, care, iubitoare de mare, şi-a dorit să aibă o reşedinţă de vacanţă aproape de plajă. Arhitect a fost italianul Mario Stoppa, iar grădinile Palatului, la fel ca şi cele de la Balcic, erau traversate de alei din piatră şi pline de vegetaţie şi flori.

„Casa este o frumuseţe. Este splendid construită, cu acoperişul potrivit, cu ţiglele potrivite şi fără detalii nereuşite”, scria Regina Maria în vara anului 1927.

Aici, la Mamaia, în reşedinţa de vară a reginei, au locuit Regele Ferdinand, Regele Mihai sau Regina mamă Elena. La invitaţia Reginei Maria au venit în vacanţe, la plajă, Regina Sofia a Greciei, fiul ei, viitorul Rege Paul, Regina Marioara a Iugoslaviei sau Philip, ducele de Edinburgh, soţul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. De asemenea, în camerele Palatului a fost găzduit şi mareşalul Józef Piłsudski, conducătorul Poloniei interbelice.

La sfârşitul anului 1927, Palatul a intrat în proprietatea principesei Elena, mama Regelui Mihai, iar în anul 1932, Regele Carol al II-lea l-a predat către Flotila de Hidroaviaţie, devenind Cazino pentru ofiţerii aviatori.

În comunism, a fost naţionalizat şi transformat în restaurant şi club de lux pentru turiştii străini, în special nordici, care frecventau masiv staţiunea Mamaia. Privatizat în democraţie, Palatul Regal din Mamaia a început să se degradeze, iar acum aşteaptă ca instanţele să îi decidă soarta.

Sursa foto : www.info-sud-est.ro

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici