Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE 

Noul Regulament european privind libertatea presei, care a devenit obligatoriu vinerea aceasta, aduce pentru prima dată pe teritoriul european o lege care protejează jurnaliștii și instituțiile media de presiunile externe nejustificate, salvgarda mass-media publice și consolidează transparența companiilor media, scrie EFE.

Ca regulament, articolele sale sunt obligatorii pentru toate țările UE fără a fi nevoie de transpunere, însă unele dintre modificările sale necesită actualizări ale legislației naționale, iar nu toate țările, inclusiv Spania, au reușit să respecte data cheie de vineri.

Iată câteva dintre punctele cheie care vor fi implementate de lege, cunoscută sub numele de EMFA:

Transparența privind proprietatea asupra mass-media și publicitatea instituțională

Țările vor trebui să creeze registre media de stat cu informații privind proprietatea asupra mass-media.

Oricine are o participație suficientă pentru a influența deciziile editoriale trebuie identificat, precum și să specifice câte investiții publicitare primește și câte venituri primește din finanțare publică străină.

Minele din periferia UE, care ar putea fi esențiale pentru tranziția energetică, au înregistrat o creștere semnificativă a plângerilor privind abuzurile

Analiză: 10 lecții din experiența țărilor UE în ultimii 20 de ani. Cum se face o consolidare fiscal-bugetară?

În Spania, de pildă, această responsabilitate va fi gestionată de Comisia Națională pentru Piețe și Concurență (CNMC), fiind necesară și înființarea de registre regionale.

Înregistrarea unei instituții media nu va fi o cerință obligatorie pentru deschidere, dar nerespectarea acestei cerințe va duce la sancțiuni din partea CNMC. În plus, va fi un factor obiectiv în primirea de publicitate instituțională.

De asemenea, va crește transparența în ceea ce privește publicitatea instituțională pe care administrațiile de la diferite niveluri o alocă mass-media.

Atât companiile media, cât și entitățile publice (inclusiv cele de la nivel regional și local) trebuie să dezvăluie bugetul pe care îl primesc sau, respectiv, pe care îl alocă acestui scop.

Garanții pentru mass-media publică

Legea include, de asemenea, garanții pentru apărarea independenței mass-media publice. De acum înainte, fiecare țară a UE trebuie să stabilească prin lege criteriile pentru numirea și demiterea înalților funcționari, durata mandatelor acestora și o finanțare suficientă pentru a-și îndeplini misiunea.

Inițial, intenția Bruxelles-ului era ca bugetele mass-media publice să fie stabilite pe o bază multianuală pentru a asigura stabilitatea proiectelor acestora și a împiedica utilizarea acestora ca monedă de schimb în negocierile de aprobare a bugetului general al fiecărei țări.

Cu toate acestea, negocierile ulterioare au redus ambiția și s-a stabilit în cele din urmă că alocarea publică pentru aceste resurse trebuie să fie „previzibilă și sustenabilă ”.

Protecția jurnaliștilor împotriva spionajului

Unul dintre principalele obstacole din negocieri a fost încercarea de a include o clauză care ar fi deschis calea spionării jurnaliștilor sau a surselor acestora dacă s-ar fi invocat motive de „siguranță națională”.

În cele din urmă, legea face o referire generală la „respectarea responsabilităților statelor membre” în acest domeniu și prevede că jurnaliștii afectați de această excepție trebuie să fie pe deplin informați cu privire la măsurile luate împotriva lor și vor avea acces la căi de atac legale.

Noua lege interzice, de asemenea, presiunea asupra jurnaliștilor sau a instituțiilor media pentru a-i forța să își dezvăluie sursele.