Opt judeţe care pot deschide România

„Cine-i harnic şi munceşte, are tot ce vrea. Cine-i leneş şi chiuleşte, are tot aşa”. Deşi este o formulă din trecutul comunist şi chiar mai recent al României, încă se oglindeşte în realităţile zilelor noastre. Cu toate acestea, avem opt judeţe care pot scoate România din amorţeala pandemiei.

4373 afişări
Imaginea articolului Opt judeţe care pot deschide România

Opt judeţe care pot deschide România

Cifrele ne arată unde pot fi alocate resursele din strategia de combatere cu cap a efectelor negative pe care Covid-19 le are asupra economiei naţionale. Hai să ne uităm împreună pe câteva date, să ne întrebăm ce este de făcut şi să cerem socoteală celor care fac strategii pe spinarea contribuabililor, de orice talie ar fi aceştia.

  • La mijlocul Săptămânii Mari, România se prezintă cu 5.081.449 de doze de vaccin administrate. Nu este suficient.
  • Înainte de Vinerea Mare, România are doar 1.909.593 de locuitori imunizaţi cu a doua doză. Prea mulţi alţii rămân în continuare expuşi riscurilor.
  • Cele mai multe testări şi vaccinări se fac în judeţele care deţin şi cea mai mare pondere în PIB-ul României. Fruntaşii trebuie ajutaţi rapid să încheie vaccinarea în judeţele lor.

 

Fără vaccinare, înseamnă fără economie

Cu datele pe care autorităţile le pun la dispoziţia publicului, accesibile la https://data.gov.ro şi la https://datelazi.ro, precum şi cu date apărute în analize anterioare în media de la noi, am comparat situaţia primelor opt judeţe care au cea mai mare pondere în PIB-ul României cu situaţia ultimelor opt judeţe, care deţin cea mai mică pondere în PIB-ul ţării noastre.

În prima categorie se situează Capitala, urmată de judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Prahova, Braşov, Iaşi şi Ilfov. Laolaltă, acestea reprezintă 51,19% din PIB-ul României (la nivelul anului 2019). Acestea sunt Israelul nostru, Marea noastră Britanie, Statele noastre Unite ale Americii. Ele dau exemplu şi tonul recăpătării încrederii în economia locală. La polul opus intră, în ordine descrescătoare, Vaslui, Sălaj, Ialomiţa, Mehedinţi, Tulcea, Giurgiu, Călăraşi şi Covasna. Aceste opt judeţe din josul clasamentului reprezintă, împreună, 6,64% din PIB-ul României din 2019.

Deloc întâmplător, poate, judeţele care se profilează drept cei mai mari contribuitori ai economiei naţionale sunt şi cele mai active în campania de combatere a coronavirusului. După intrarea în etapa de vaccinare a populaţiei generale, regiunea Bucureşti-Ilfov, precum şi judeţele Cluj, Timiş şi Constanţa s-au distanţat în mod semnificativ faţă de toţi ceilalţi, din punct de vedere al numărului de doze de vaccin administrate. Sunt şi cele mai harnice la testări.

De remarcat, însă, câteva discrepanţe. Sunt judeţe bogate precum Prahova, Timiş, Braşov şi Iaşi, care ar trebui să revină la o activitate economică normală cât mai repede, dar care se luptă în continuare cu un dezechilibru între testare, vaccinare şi control asupra răspândirii coronavirusului.

Foarte probabil, numărul mediu de pacienţi infectaţi de la un singur caz (R) în judeţele Prahova, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Timiş, Iaşi, Călăraşi şi Braşov se situează în proximitatea pragului de risc (1). R este calculat în intervalul de încredere de 90%, în ipoteza unei distribuţii statistic normale a datelor. Oriunde R este mai mare decât 1, ar trebui luate măsuri rapide de combatere a pandemiei, pentru că semnifică o răspândire.

 

Vaccinarea şi testarea repornesc economia

Accelerarea vaccinării în toate judeţele cu un indice R la limita de risc ar trebui să fie prima opţiune, alături de continuarea testărilor. În cazul judeţelor Prahova, Iaşi, Timiş şi Braşov, ale căror economii contribuie mult mai mult la PIB-ul României, comparativ cu Mehedinţi, Sălaj, Tulcea şi Călăraşi, intervenţia autorităţilor ar putea să aibă un grad de prioritate mai mare.

Dacă nu va reuşi să urmeze modelul Timişului în privinţa unor campanii de vaccinare non-stop, Prahova va deveni un factor de risc pentru regiunea Bucureşti-Ilfov din cauza mobilităţii persoanelor care locuiesc în Prahova şi care  zilnic se deplasează la lucru în Capitală şi în împrejurimi.

Judeţele Iaşi şi Braşov, la rândul lor, trebuie să intre pe o direcţie de redresare rapidă a vaccinării, concomitent cu extinderea testării. Sunt două judeţe care concentrează 6,53% din PIB-ul României, aproape cât toate cele opt judeţe din coada clasamentului.

Ridicarea restricţiilor la nivel local este posibilă şi ar trebui să fie luată în calcul, pe măsură ce judeţele devin verzi atât la indicatorii de testare şi de vaccinare, cât şi la cei de incidenţă şi de transmisibilitate.

În condiţiile în care în Uniunea Europeană şi în raporturile sale cu state din afara Uniunii se discută tot mai des şi aplicat despre introducerea unor măsuri de certificare a condiţiilor se siguranţă în care se poate relua libera circulaţie a mărfurilor şi a persoanelor, cel puţin la nivelurile de dinaintea pandemiei, pentru noi devine foarte clar că interesul României şi al fiecărui judeţ este să devină verde din punct de vedere al riscului de răspândire a SARS-CoV-2.

Primul trimestru al anului curent s-a încheiat pe fondul unui alt val de infectări, la nivel global, cu mutaţii ale coronavirusului. Lecţiile pe care oamenii de ştiinţă şi politicienii din Israel, Marea Britanie şi din SUA ni le-au predat gratuit arată fără îndoială o legătură cauzală benefică între vaccinare şi repornirea economiei. Revenirea la o viaţă normală, deschiderea României, este acum în mâinile autorităţilor din opt judeţe care ţin economia naţională în picioare.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici