Parchetul General, despre proiectele privind graţierea şi modificarea codurilor penale: dezincriminează conflictul de interese şi graţiază ucidererea din culpă / Ministerul Justiţiei: Supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciare, probleme majore

Parchetul General face noi precizări privind ordonanţele de urgeţă privind justiţia, precizând că modificarea textului referitor la conflictul de interese ar dezincrimina infracţiunea pragul de prejudiciu pentru abuz în serviciu "ar scoate din sfera ilicitului penal multe încălcări ale legii".

4689 afișări
Imaginea articolului Parchetul General, despre proiectele privind graţierea şi modificarea codurilor penale: dezincriminează conflictul de interese şi graţiază ucidererea din culpă / Ministerul Justiţiei: Supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciare, probleme majore

Parchetul General, noi precizări: Modificarea textului privind conflictul de interese înseamnă dezincriminarea (Imagine: Shutterstock/ Mediafax Arhiva Foto)

"Modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracţiuni. Pentru a ilustra această potenţială consecinţă, arătăm că menţiunea suplimentară privind foloase patrimoniale ”necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi şi obligaţii corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparţinând soţului/soţiei, rudelor şi celorlalte categorii de persoane prohibite de lege. Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial „necuvenit”", explică Parchetul General printr-un comunicat de presă.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) arată că în cursul anului 2016, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 48 de dosare privind conflictul de interese, în care sunt cercetate 54 de persoane, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari.

"Demne de remarcat sunt şi aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar şi un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociaţii comunale ai căror membri obţineau subvenţii; deputaţi ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali şi alţi funcţionari publici ce derulau achiziţii publice prin încredinţare directă către firme controlate de aceştia", spun procurorii.

Cu privire la modificarea legii privind abuzul în serviciu, "prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracţiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecinţe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii. O altă vulnerabilitate în cazul infracţiunii de abuz în serviciu este şi aceea că acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situaţie care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracţiune. Mai mult decât atât, instituţia plângerii prealabile vizează în esenţa ei situaţia persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice", se arată în comunicatul de presă.

În ceea ce priveşte ordonanţa privind graţierea, Parchetul General susţine că limita de pedeapsă până la care se graţiază anumite pedepse, cinci ani, este prea mare.

"Printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie. De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv", mai arată Parchetul.

Ministerul Justiţiei: Supraaglomerarea penitenciarelor şi condiţiile de detenţie, problemă majoră

Ministerul Justiţiei face noi precizări referitoare la ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor, susţinând că necesitatea ordonanţelor de urgenţă privind modificarea codurilor şi graţierea este dată de supraaglomerarea penitenciarelor şi condiţiile de detenţie.

"Pentru o corectă informare a opiniei publice, reamintim că supra-aglomerarea penitenciarelor şi condiţiile inumane de detenţie sunt o problemă majoră a României. Lipsa unor măsuri imediate, dar şi a unui plan pe termen mediu, conduce deja la plata unor despăgubiri considerabile către persoanele condamnate, despăgubiri impuse prin decizii ale Curţii Europene, dar şi la o foarte posibilă emitere a unei Decizii Pilot. Totodată, reamintim că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii, iar nepunerea lor în aplicare conduce la lipsa de previzibilitate şi calitate a normelor penale aflate în vigoare", transmite Ministerul Justiţiei printr-un comunicat de presă.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală prevede dezincriminarea abuzului în serviciu sub 200.000 lei, infracţiunea fiind investigată doar ca urmare a unei plângeri. De asemenea, denunţul se poate face la cel mult şase luni de la comiterea faptelor iar neglijenţa în serviciu a fost abrogată.

Ordonanţa privind graţierea prevede graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani în întreţinere.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici