Inițiativa urmărește modificarea Codului de procedură civilă și se referă la situațiile în care instanțele cer evaluări medicale și psihologice pentru instituirea unei măsuri de ocrotire juridică, costuri care sunt suportate, în prezent, de persoanele vulnerabile sau de familie.
Inițiatorii susțin că, în prezent, nu există o practică unitară la nivel național în ceea ce privește plata evaluărilor medicale și psihologice cerute de instanță. Potrivit acestora, „există județe în care contravaloarea se suportă de către persoana ocrotită sau familia acesteia și județe în care documentele se obțin gratuit”, situație care duce la inechități între persoane aflate în situații similare.
Aceste costuri reprezintă „o povară financiară asupra persoanelor vulnerabile”, spun autorii inițiativei. Situația este cu atât mai dificilă în cazurile în care persoanele vizate se confruntă deja cu probleme grave de sănătate sau depind de sprijinul familiei.
Prin modificarea propusă, proiectul stabilește explicit că „cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării medicale și a raportului de evaluare psihologică nu vor fi impuse” persoanei puse sub ocrotire sau familiei acesteia.
Separat de eliminarea acestor costuri, inițiativa legislativă mai include o modificare legată de modul în care instanțele pot audia persoanele vizate de măsuri de ocrotire. Inițiatorii arată că, în practică, există frecvent situații în care audierea în sala de judecată nu este posibilă din cauza stării de sănătate fizice sau psihice.
În aceste cazuri, proiectul prevede ca instanța să poată renunța la audierea directă, atunci când un raport medical indică riscuri pentru sănătate sau imposibilitatea exprimării voinței, și să permită audierea prin videoconferință, dacă starea persoanei permite acest lucru.
Inițiativa legislativă aparține unui grup de parlamentari UDMR, care precizează că măsurile propuse sunt necesare pentru asigurarea unei protecții reale a persoanelor aflate sub ocrotire și pentru garantarea accesului efectiv la justiție, într-un mod „echilibrat și adaptat nevoilor lor individuale”. Aceștia susțin că schimbarea este în acord cu standardele internaționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități și cu principiul respectării demnității umane.