Preşedinte Asociaţiei Magistraţilor din România, despre protocolul dintre SRI şi Parchetul General: PG, părtaş în cooperări dincolo de lege ce lovesc independenţa procurorilor

Preşedintele AMR, Andreea Ciucă, a precizat că protocolul încheiat între Ministerul Public şi SRI creează confuzii, deoarece parchetul a reclamat mereu lipsa independenţei procurorilor, dar este părtaş la cooperări dincolo de lege, în baza documentului, ceea ce afectează tocmai acest drept.

1449 afișări
Imaginea articolului Preşedinte Asociaţiei Magistraţilor din România, despre protocolul dintre SRI şi Parchetul General: PG, părtaş în cooperări dincolo de lege ce lovesc independenţa procurorilor

Preşedinte Asociaţiei Magistraţilor din România, despre protocolul dintre SRI şi Parchetul General: PG, părtaş în cooperări dincolo de lege ce lovesc independenţa procurorilor

„Constatăm, aşadar, că telenovela protocoalelor continuă, răsărind, din timp în timp, câte un act. De parcă Constituţia şi legile n-ar putea fi respectate şi puse în practică, în litera şi spiritul lor, decât dacă sunt semnate protocoale peste protocoale. Care să facă ce anume? Să ne explice rolul constituţional al parchetului? Să ne înveţe cum să aplicăm legea? Să o simplifice ca s-o înţelegem, noi, cei din Justiţie? Pe lângă protocol secret a fost semnat şi unul nesecret. (...) Experienţa ultimilor ani şi a protocoalelor desecretizate, încheiate de parchete, ne spune că protocolul secret în discuţie era despre cu totul altceva. Avem certitudinea, adică proba, că a fost denunţat? În drept suntem obişnuiţi cu principiul simetriei”, a spus, printr-un comunicat de presă, judecătorul Andreea Ciucă, preşedintele interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR).

Ciucă a mai spus că opinia publică, dar şi magistraţii, sunt îndrituiţi să aştepte desecretizarea protocolului încheiat în decembrie 2016 şi, totodată, actul semnat de reprezentanţii aceloraşi instituţiin prin care sa fost denunţat.

„Pe de altă parte, însă, (...), conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie n-a găsit de cuviinţă să sufle o vorbă despre existenţa acestora, înaintea SRI! Aceeaşi este situaţia şi în cazul procotolului secret semnat în decembrie 2016. Mai mult, nu ni s-a adus la cunoştinţă niciun act (de bună-credinţă) din partea Parchetului privind denunţarea acestui protocol sau explicarea concretă, punct cu punct şi articol cu articol, în cazul protocoalelor deja declasificate, a modalităţii efective de implicare a parchetelor în „cooperarea” cu SRI, în dosarele penale”, mai spune Andreea Ciucă.

De asemenea, faptul ca SRI a fost cel care a iniţiat declasificarea protocoalelor semnate cu parchetele de la vârful ierarhiei Ministerului Public este, potrivit judecătorului, de laudat şi reprezintă un prim pas de revenire la normalitate.

„Pentru că dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare nu pot fi decât şubrezite sau de-a dreptul făcute preş printr-o „cooperare” dincolo de lege, prin echipe mixte ori raportări reciproce, între parchete şi serviciile de informaţii, acţiuni în legătură directă cu dosare penale, dar despre care nu ştiau (sau nu ştiu) decât semnatarii protocoalelor. Deci, nu ştiau (ori nu ştiu) nici persoanele vizate, nici avocaţii lor şi nici măcar judecătorii”, mai spune Ciucă.

Magistratul mai arată că reprezentanţii Parchetului General nici nu au adus la cunoştinţă niciun act de bună-credinţă privind denunţarea acestui protocol sau chiar explicarea concretă, în cazul protocoalelor deja declasificate, a modalităţii efective de implicare a parchetelor în cooperarea cu SRI, în dosarele penale.

„Adică, PÎCCJ nu ştia că a semnat? De ce nu a adus la cunoştinţa CSM şi a opiniei publice faptul că, la sfârşitul anului 2016 – deci, după Decizia CCR nr. 51/2016 – procurorul general a semnat un protocol secret cu SRI? De ce nu a solicitat declasificarea acestuia? De ce nu a făcut decât acum, după ce existenţa protocolului a devenit ştire, „analiza aspectelor legale privind procedura de desecretizare”? De ce nu a arătat textele de lege care determinau parchetul să-şi pună semnătura pe o astfel de „cooperare” şi care îi impuneau o serie de obligaţii faţă de SRI? (...) Această modalitate de „lucru”, pe bază de protocoale secrete, cu efecte asupra actelor de urmărire penală creează cel puţin confuzii referitoare la ce vrea, de fapt, parchetul: pe de o parte, reclamă lipsa independenţei procurorului (deşi este consacrată de 7 ori în Legile Justiţiei, trebuind, însă, asumată!), iar, pe de altă parte, este părtaş în cooperări dincolo de lege care apar ca lovind tocmai în această independenţă”, mai spune preşedintele interimar al AMR.

Precizările vin după ce protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General şi SRI a ajuns joi la opinia publică. O variantă nesecretă care este publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeaşi zi, chiar înainte de alegeri, în decembrie 2016.

Cel nesecret prevede chestiuni tehnice privind condiţiile concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Cel secret arăta o strânsă relaţionare între instituţii şi era practic o continuare a protocolului încheiat în anul 2009.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici