Proclamarea noilor sfinţi români, printre care Arsenie Boca şi Ilie Cleopa, va avea loc în 4 februarie

Potrivit agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat anul trecut canonizarea a 16 cuvioşi şi preoţi mărturisitori din secolul XX.

Astfel, au fost canonizaţi: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie); Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie); Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie); Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie); Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie); Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie); Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie); Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie); Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie); Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie); Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie); Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie); Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai); Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie); Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august) şi Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).

Ceremonia de proclamare publică a canonizării noilor sfinţi va avea loc în 4 februarie, la Catedrala Patriarhală, şi va coincide cu aniversarea propriu-zisă a 100 de ani de la adoptarea deciziei Sfântului Sinod de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.

Conform sursei citate, sfinţii au fost deja incluşi în Calendarul Ortodox 2025, iar la aproximativ o lună distanţă de la proclamarea generală va fi sărbătorită şi prima zi de pomenire a unuia dintre ei: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj va fi cinstit în toate bisericile în data de 8 martie.

Proclamarea generală a sfinţeniei celor 16 mărturisitori, desfăşurată la Bucureşti, va fi urmată de ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au înaintat argumentele pentru canonizarea lor.

„Lor li s-ar putea adăuga alţi patru părinţi athoniţi de origine română a căror proclamare ar putea avea loc şi la noi dacă Patriarhia Ecumenică îi canonizează anul acesta: Cuviosul Nectarie Protopsaltul, supranumit şi Privighetoarea Sfântului Munte; Cuviosul Nifon, întemeietorul Schitului Românesc Prodromu; Arhim. Petroniu Tănase, fostul stareţ al aceluiaşi schit; Ieroschim. Dionisie Ignat de la Chilia Colciu, la a cărui înmormântare a participat actualul Rege Charles al III-lea al Marii Britanii. Câţiva dintre noii sfinţi au trecut la Domnul la începutul mileniului al treilea după Hristos, astfel că, primii sfinţi a căror viaţă pământească s-a desfăşurat (până) în secolul 21 ar putea fi aceşti români”, mai arată sursa citată.