Procurorii trebuiau să ceară arestarea lui Vîntu atunci când au descoperit faptele

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti arată în motivarea deciziei de eliberare a lui Sorin Ovidiu Vîntu că procurorii ar fi trebuit să ceară arestarea acestuia atunci când s-au descoperit faptele şi că probele aduse din Cipru nu au relevanţă privind pericolul prezent pentru ordinea publică.

30 afișări
Imaginea articolului Procurorii trebuiau să ceară arestarea lui Vîntu atunci când au descoperit faptele

Procurorii trebuiau să ceară arestarea lui Vîntu atunci când au descoperit faptele (Imagine: Catalina Filip/Mediafax Foto)

Astfel, arată magistraţii, "arestarea inculpaţilor ar fi putut răspunde unor asemenea cerinţe dacă se solicita imediat după comiterea şi descoperirea faptelor şi nu după o lungă perioadă de timp".

"Pentru a fi satisfăcătoare, riposta autorităţilor trebuie să fie adecvată şi oportună şi nu amânată sau întârziată. Din aceste motive, lăsarea în libertate a inculpaţilor Sorin Ovidiu Vîntu şi Ocavian Ţurcan nu este de natură să tulbure la acest moment ordinea publică, în condiţiile în care arestarea se solicită după 10 luni de la momentul la care organele judiciare au luat cunoştinţă de comiterea faptelor, perioadă în care inculpaţii au fost puşi la dispoziţia autorităţilor prin luarea unor măsuri restrictive de libertate, fără ca în ultimele şase luni să fi intervenit elemente noi, relevante pentru conturarea necesităţii arestării preventive", potrivit documentului judecătorilor.

Aceştia tratează într-un capitol întreg din motivare existenţa pericolului pentru ordinea publică în ceea ce-i priveşte pe Vîntu şi Ţurcan şi arată că potrivit articolului 136 alineat 8 din Codul de Procedură penală "alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ţinându-se seama de scopul acesteia, gradul de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura".

Judecătorii recunosc în cuprinsul motivării că faptele celor doi oameni de afaceri sunt "grave" şi "încadrabile din punct de vedere juridic într-o infracţiune al cărui maxim de pedeapsă este de 7 ani închisoare".

Aceştia precizează că faptele sunt astfel de un pericol social generic moderat şi că în concret, acţiunile celor doi afacerişti evidenţiază o periculozitate sporită, fiind vorba despre sprijinirea materială a unei persoane dată în urmărire internaţională, condamnată la 15 ani închisoare într-un caz cu o rezonanţă socială deosebită, fiind de notorietate că respectiva persoană s-a sustras şi cercetării judecătoreşti.

"În plus, din actele şi lucrările dosarului reiese determinarea inculpaţilor în sensul sprijinirii lui Nicolae Popa, prin continuarea demersurilor şi după momentul la care s-a început urmărirea penală şi inculpaţii au luat cunoştinţă că sunt cercetaţi pentru infracţiunea de favorizare a infractorului", mai notează magistraţii în motivare care arată că "aşa cum rezultă din art.136 alin.8 C. pr. pen., gravitatea faptelor nu este însă unicul criteriu de apreciere a necesităţii arestării preventive, această idee regăsindu-se şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că instanţele interne trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie atunci când analizează necesitatea arestării preventive a unui acuzat şi că menţinerea în detenţie nu poate fi folosită pentru a anticipa aplicarea unei pedepse privative de libertate, sprijinindu-se în mod esenţial şi abstract pe gravitatea faptelor comise" şi că "orice menţinere în arest preventiv a unui acuzat, chiar şi pentru o scurtă durată, trebuie justificată în mod convingător de către autorităţi".

Instanţa mai spune că "în mod evident, pericolul pentru ordinea publică trebuie să fie actual, adică să impună cu necesitate privarea imediată de libertate a unei persoane" şi arată că în cazul oamenilor de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan măsura trebuia luată atunci când s-au descoperit faptele.

"Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, după începerea urmăririi penale, demersurile de sprijinire a lui Popa Nicolae nu pot fi reţinute decât în perioada decembrie 2009 - februarie 2010 (în ceea ce-l priveşte pe Ţurcan), respectiv decembrie 2009 - martie 2010 (în ceea ce-l priveşte pe Vîntu), fără ca ulterior să se dovedească săvârşirea unor asemenea acţiuni. Cu toate acestea, în cuprinsul încheierii recurate şi al mandatelor de arestare preventivă emise de prima instanţă se reţine că activitatea infracţională a fost desfăşurată până în luna septembrie 2010", arată magistraţii.

Judecătorii Curţii observă că perioada decembrie 2009 - martie 2010 coincide cu cea în care Tribunalul Bucureşti a autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice, a activităţilor şi convorbirilor din mediul ambiental pentru cei doi oameni de afaceri şi că după data de 1 aprilie, nu se mai putea obţine autorizarea unor asemenea activităţi, pe motiv că perioada maximă de autorizare a interceptărilor, de 120 de zile, fusese depăşită.

"A afirma că inculpaţii au continuat şi după data de 1 aprilie acţiunile de sprijinire ale numitului Popa Nicolae constituie o simplă supoziţie, care nu este susţinută de materialul probator. Imposibilitatea obţinerii, după această dată, a autorizării de interceptare nu dispensează organul de urmărire penală de obligaţia de a dovedi comportamentul ulterior al inculpaţilor", se mai arată în motivarea instanţei.

Dimpotrivă, mai arată judecătorii, probele care vizează perioada ulterioară datei de 1 aprilie nu susţin o asemenea presupunere.

Astfel, continuă instanţa, cu toate că relaţiile obţinute pe calea comisiei rogatorii din Cipru cu privire la situaţia conturilor deschise pe numele lui Vîntu şi Ţurcan sau cu privire la care aceştia aveau drept de semnătură, privesc şi această perioadă, mai precis, 1 ianuarie 2006 - 30 iunie 2010, nu au fost evidenţiate alte operaţiuni bancare de tipul celei efectuate în 9 septembrie 2009, când s-a transferat în contul unei societăţi din Indonezia suma de 50.000 de euro.

Referitor la importanţa acestei comisii rogatorii în contextul soluţionării propunerii de arestare preventivă instanţa precizează că prin intermediul comisiei rogatorii s-a obţinut audierea unui funcţionar bancar de la o bancă din Cipru şi documente de la această bancă referitoare la conturile deschise pe numele lui Vîntu şi Ţurcan, precum şi informaţii referitoare la evoluţia mişcării acestor conturi, confirmându-se efectuarea în 9 spetembrie 2009 a unui transfer bancar pentru suma de 50.000 euro din contul deţinut de Comac Limited PP la Banca Marfin Popular Bank Public Co. Ltd., în contul deţinut de PT Caascorm International Trading, la o bancă din Indonezia, Bank Central Asia - Sucursala Kuta, Bali, Indonezia.

Aceste informaţii, scriu magistraţii, nu au conturat o altă situaţie decât cea cunoscută la momentul începerii urmăririi penale şi luării măsurii de a nu părăsi ţara faţă de Vântu şi Ţurcan, nici din punct de vedere al modului de comitere al faptelor şi, cu atât mai puţin, referitor la periculozitatea celor doi.

"Se observă, mai întâi, că aceste informaţii vizează exclusiv temeinicia acuzaţiilor - interesând deci din perspectiva condiţiilor prev. art.143 C. pr. pen. şi nu pericolul pe care inculpaţii l-ar prezenta pentru ordinea publică - din perspectiva art.148 lit.f C. pr. pen. În al doilea rând, deşi absolut necesare pentru justa soluţionare a cauzei - în aceeaşi măsură ca şi informaţiile solicitate pe calea comisiei rogatorii din Indonezia, prin care trebuie să se clarifice situaţia contului în care au fost transferaţi cei 50.000 de euro şi legătura lui Popa Nicolae cu acest cont, informaţii care nu au fost încă transmise -, probele obţinute pe calea comisiei rogatorii efectuate în Cipru nu oferă elemente cu caracter de noutate, ci confirmă o situaţie deja cunoscută şi evidenţiată încă de la data începerii urmăririi penale", se arată în motivare.

Pe cale de consecinţă, conchid magistraţii, "comisia rogatorie efectuată în Cipru este lipsită de relevanţă din perspectiva conturării pericolului pe care inculpaţii l-ar prezenta, la acest moment, pentru ordinea publică".

Astfel, mai notează instanţa, "confirmarea, chiar prin înscrisuri provenite de la unitatea bancară, a indiciilor temeinice existente de la declanşarea procesului penal, fără alte elemente care să caracterizeze conduita sau personalitatea inculpaţilor, nu poate suplini lipsa oricăror alte justificări referitoare la existenţa pericolului pentru ordinea publică" şi că "acest pericol a existat în perioada decembrie 2009 - martie 2010, dar nu mai este actual, întrucât s-a diminuat în cele şase luni care au trecut de la ultimele demersuri ale inculpaţilor pentru sprijinirea condamnatului Nicolae Popa".
Cu toate acestea, la acel moment nu s-a formulat propunere de arestare preventivă, mai arată instanţa care precizează că "eventuala susţinere a lipsei de temeinicie a indiciilor privind comiterea faptelor, în absenţa relaţiilor ce au fost obţinute ulterior pe calea comisiei rogatorii, nu poate fi reţinută, deoarece organul de urmărire penală a considerat că asemenea indicii au existat imediat după începerea urmăririi penale, când s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara".

Sorin Ovidiu Vîntu, şoferul său, Alexandru Stoian, şi omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan sunt cercetaţi în libertate, ca urmare a deciziei din 16 septembrie a Curţii de Apel Bucureşti.

În motivarea deciziei prin care, anterior, Tribunalul Bucureşti decisese arestarea lui Sorin Ovidiu Vîntu, se arăta că acesta avea interdicţia de a părăsi ţara din 16 decembrie 2009. Şi ceilalţi doi arestaţi alături de Vântu în acest dosar, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian, aveau interdicţii similare, primul din 7 decembrie 2009 iar cel de-al doilea din 11 decembrie 2009, măsura fiind prelungită succesiv până la momentul punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva celor trei, în septembrie 2010.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici