Proiectul Legii educaţiei introduce un nou tip de evaluare a elevilor

Potrivit proiectului Legii educaţiei, evaluarea elevilor a fost gândită şi ca un proces remedial, nu doar constatator al unei stări de fapt.

"Acest nou tip de evaluare se realizează printr-un instrument nou creat, numit portofoliu educaţional. Acesta cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Portofoliul educaţional va reprezenta elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea portofoliului educaţional va începe cu clasa pregătitoare şi va reprezenta cartea de identitate educaţională a cetăţeanului", potrivit proiectului Legii educaţiei.

Totodată, evaluarea elevilor se va realiza prin testări în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, iar în funcţie de rezultatele obţinute de şcolari, profesorii vor avea obligativitatea să dezvolte planuri individuale de învăţare, atât pentru cei cu rezultate slabe, cât şi pentru cei cu performanţe.

Evaluarea finală va fi organziată la clasa a IX-a şi va consta într-o testare naţională trans-curriculară, cu întrebări din disciplinele comune unei arii (spre exemplu întrebări din matematică, fizică, chimie, biologie), două probe scrise de evaluare a competenţelor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională, plus evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţe, precum şi o probă practică, prin care vor fi evaluate competenţele de utilizare a calculatorului.

Potrivit proiectului de lege, liceul devine o etapă intermediară spre trecerea la facultate, care oferă aprofundarea cunoştinţelor generale, în cazul liceului teoretic de trei ani, dar şi obţinerea unei calificări profesionale.

Învăţământul profesional, liceal şi cel postliceal vor dobândi astfel o importanţă deosebită pentru obţinerea unei calificări profesionale. Învăţământul liceal teoretic va oferi absolvenţilor, pe lângă diploma de bacalaureat, şi posibilitatea obţinerii unor certificate de competenţe (digitale, de comunicare), ce vor putea fi foosite în portofoliul educaţionale pentru educaţia permanentă, dar şi la accesul în învăţământul superior, se mai arată în proiect.

Absolvenţii învăţământului liceal profesional vor obţine, pe lângă diploma de bacalaureat, şi certificatul de calificare într-o profesie, care le dă dreptul inserţiei pe piaţa muncii, dar şi portofoliul educaţional.

Învăţământul obligatoriu va fi de zece ani, începând cu clasa pregătitoare şi terminând cu clasa a IX-a. Potrivit proiectului, trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu va duce la scăderea abandonului şcolar. În plus, finalizarea învăţământului obligatoriu la 16 ani, vârsta legală de muncă, va permite absolvenţilor să poată urma stagii de ucenicie sau alte forme de pregătire profesională în cazul în care nu mai doresc să facă liceul.

"Poziţia celor care susţin că nu se poate realiza trecerea clasei a IX-a în cadrul şcolilor generale actuale din lipsă de spaţiu este neconformă cu realitatea, întrucât populaţia şcolară în mediul rural este în descreştere, există spaţii şcolare şi resurse umane, care pot oferi învăţământ de calitate copiilor ce rămân să facă clasa a IX-a în comunitatea locală, lângă familie", susţin iniţiatorii proiectului.

Curriculum-ul va fi centrat pe obţinerea a opt competenţe cheie: competenţe de comunicare în limba maternă şi în limbi de circulaţie internaţională; competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale; competenţe axiologice-studiul valorilor (morale); competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale; competenţe de expresie culturală; competenţe de a învăţa să înveţi.

Noul proiectul de lege privind sistemul educaţiei ar urma să fie discutat, în primă lectură, în şedinţa de miercuri a Guvernului, organizată la Iaşi, potrivit unor surse oficiale.