Proiectul Reţelei electorale naţionale pentru organizarea alegerilor, în transparenţă decizională

Reţeaua electorală naţională este un organism consultativ, fără personalitate juridică, ce funcţionează pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă.

Reţeaua este compusă din următoarele structuri de lucru: Consiliul electoral naţional; Grupul de lucru pentru informatizarea proceselor electorale; Grupul de lucru pentru alegeri şi referendumuri; Secretariat.

Consiliul electoral naţional reprezintă forul decizional al Reţelei electorale naţionale şi este alcătuit din următoarele persoane: Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente – coordonator al Reţelei electorale naţionale; câte un reprezentant la nivel de secretar de stat sau secretar general al MAI, MAE, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Institutului Naţional de Statistică şi al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii; câte un reprezentant al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, ai Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO şi al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică; câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar; trei experţi în domeniul electoral desemnaţi de organizaţii neguvernamentale cu experienţă relevantă în observarea proceselor electorale.

Consiliul electoral naţional adoptă, pe baza propunerilor grupurilor de lucru, recomandări şi rapoarte privind organizarea eficientă şi democratică a alegerilor şi a referendumurilor, respectiv funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi a celorlalte sisteme şi aplicaţii informatice utilizate în organizarea alegerilor şi a referendumurilor.

Consiliul îndeplineşte următoarele atribuţii: (a) asistă AEP în relaţia cu autorităţile şi instituţiile reprezentate în Reţeaua electorală naţională, în vederea realizării coerenţei politicilor şi implementării strategiilor privind securitatea şi rezilienţa sistemului electoral românesc; (b) urmăreşte îmbunătăţirea comunicării dintre AEP şi celelalte structuri ale administraţiei publice şi societatea civilă, pentru a da consistenţă politicilor şi strategiilor privind informatizarea proceselor electorale; (c) facilitează cooperarea dintre autorităţile şi instituţiile reprezentate în Reţeaua electorală naţională în vederea punerii în comun a resurselor deţinute şi a implementării şi operaţionalizării sistemelor şi aplicaţiilor informatice utilizate în
organizarea alegerilor şi a referendumurilor; (d) stabileşte sarcini pentru grupurile de lucru şi monitorizează îndeplinirea acestora; (e) analizează aplicaţiile informatice, documentaţiile tehnice aferente, proiectele tehnice, studiile de fezabilitate, caietele de sarcini, studiile de impact, analizele de securitate şi testele de funcţionalitate elaborate de Grupul de lucru pentru informatizarea proceselor electorale şi emite rapoarte prin care propune utilizarea sau nu a acestora; (f) analizează proiectele şi documentele elaborate de Grupul de lucru pentru elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune privind organizarea eficientă şi democratică a alegerilor şi a referendumurilor şi emite recomandări privind preluarea acestora de către entităţile competente.

Grupul de lucru pentru informatizarea proceselor electorale este alcătuit din specialişti în tehnologia informaţiei din cadrul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Externe. Acesta elaborează aplicaţii informatice şi documentaţiile tehnice aferente, proiecte tehnice, studii de fezabilitate, caiete de sarcini, studii de impact, analize de securitate, teste de funcţionalitate.

Grupul de lucru pentru alegeri şi referendumuri este alcătuit din reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Institutului Naţional de Statistică şi ai Ministerului Educaţiei Naţionale. Din Grupul de lucru pentru alegeri şi referendumuri fac parte şi trei experţi în domeniul electoral desemnaţi de organizaţii neguvernamentale cu experienţă relevantă în observarea proceselor electorale.

Grupul de lucru pentru alegeri şi referendumuri elaborează note, memorandumuri, puncte de vedere, strategii şi planuri de acţiune privind organizarea eficientă şi democratică a alegerilor şi a referendumurilor pe care le supune analizei Consiliului electoral naţional.

Observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ menţionat pot fi transmise la adresa de e-mail registratura@roaep.ro până la data de 12.08.2019.

Pe 10 iulie, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, a spus, în cadrul audierilor din Comisia de anchetare a posibilelor fraude la alegerile din 26 mai, că a purtat discuţii despre preluarea de către AEP a sistemelor informatice folosite la vot, însă instituţia condusă de Mituleţu Buică nu avea capacitatea necesară pentru operaţionalizarea softului.

"Am avut discuţii cu decidenţii. În termen de 3 luni, AEP nu are capacitatea instituţională de a prelua acest sistem informatic şi comunicaţile în ceea ce priveşte alegerile din România. Există în actul normativ pe care l-am înfiinţat o reţea electorală naţională tocmai în scopul ăsta. Am identificat instituţii care au echipe de informaticieni, cum ar fi MCSI, ANCOM, astfel încât încet să preluăm aceste aplicaţii şi acest sisteme informatice. Nici INS, nici STS nu sunt confortabili că este această suspiciune cu privire la activitatea lor", a declarat preşedintele AEP.

În luna februarie a acestui an, preşedintele AEP anunţa că Executivul european de la Bruxelles "a decis să ia măsuri, să promoveze un set de măsuri pentru statele membre în privinţa protecţiei pe care acestea ar trebui să înceapă să o asigure naţional pentru buna organizare a alegerilor europarlamenatare".

"În acest sens, s-a constituit o reţea electorală europeană din care şi România face parte ca stat membru, AEP este punct de contact pentru această reţea electorală europeană, iar la nivelul fiecărui stat membru se constituie o reţea electorală naţională în care intră instituţiile semnificative pronind de la recomandarea Comisiei Europene", a spus el atunci.