Raportul MCV, condamnat de trei asociaţii: Conţine neadevăruri flagrante care îi revoltă pe magistraţi

„Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) denunţă public neadevărurile flagrante din conţinutul Raportului final şi al Raportului tehnic al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), date publicităţîi în 22.10.2019, neadevăruri care nu pot decât să îi revolte pe magistraţi, avocaţi, pe cetăţeni şi pe toţi cei care cunosc realităţile din justiţia din România”, se arată într-un comunicat comun transmis de cele trei asociaţii.

Comunicatul este semnat de judecătoarele Andreea Ciucă (de la AMR), Florica Roman (de la AJADO) şi de procuroarea Elena Iordache (APR).

Potrivit acestora, rapoartele creează, contrar realităţii, impresia imparţialităţii surselor şi informaţiilor pe care se intemeiază. În raportul MCV se se arată că, „în afara de contactele oficiale cu autorităţile române, Comisia se întâlneşte (...) cu asociaţii profesionale de judecători şi procurori”, „diversitatea opiniilor exprimate de diferiţi interlocutori români” constituind „un element important pentru o dezbatere deschisă şi transparentă” (pag. 2).

„În realitate, Comisia şi-a întemeiat considerentele şi recomandările din cele două rapoarte doar pe opiniile unor asociaţîi profesionale care îi validează tezele şi prejudecăţile fără rezerve, ignorând asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor care aduc critici clare şi întemeiate cu privire la sistemul judiciar din România atunci când este cazul”, punctează magistraţii.

Nici AMR, nici APR, nici UNJR nu au mai fost invitate la întâlnirile cu delegaţia Comisiei Europene după anul 2016.

Magistraţii consideră că „este inadmisibil” ca, folosind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), Comisia Europeana să impună României revenirea la practicile abuzive ale „imixtiunii serviciilor secrete în actul de justiţie”.

În raport nu au fost incluse eşecurile luptei anticorupţie, colaborările „nelegale” între organele judiciare şi serviciile secrete, încălcările drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români. Colaborarea dintre serviciile secrete şi instituţiile din sistemul judiciar nu au fost condamnate de experţii europeni în rapoartele MCV, atrag atenţia semnatarii comunicatului.

„Comisia Europeană nu este îngrijorată de gravitatea încheierii şi aplicării, în afara legii, a unor protocoale secrete între instituţii de la vârful sistemului de justiţie şi serviciile secrete, nici de încălcarea gravă a drepturilor fundamentale pe care folosirea protocoalelor a generat-o, ci de faptul ca decizia Curţii Constituţionale prin care aceste protocoale au fost declarate nelegale va afecta lupta anticorupţie. Este încă devreme pentru a determina pe deplin impactul şi consecinţele punerii în aplicare concrete a acestei decizii, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei” (pag. 13). Cu alte cuvinte, prin raportare la faptul că aceasta este preocuparea principală cu privire la efectele protocoalelor, Comisia pare să accepte, în mod inadmisibil, abuzuri în numele luptei anticorupţie”, atrag atenţia magistraţii.

Cele trei asociaţii comentează şi referirile din raportul MCV privind Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi a presupuselor presiuni pe care înfiinţarea acesteia le-ar putea exercita asupra magistraţilor.

La subsol se face trimitere la anchetarea de către SIIJ a fostului procuror-şef DNA, anchetă care, în opinia Comisiei, „pare să indice intenţia de a împiedica această candidatură”.

„Într-o abordare obiectivă, cum s-ar fi cuvenit să putem citi într-un raport al Comisiei Europene, ar fi trebuit ca expresii de genul „pare să indice intenţia” să fie însoţite de argumente punctuale robuste (ca să folosim un termen din raport), şi nu de argumente speculative privind data la care a fost „deschis” dosarul penal sau de generalizări fără explicaţii. (...) În schimb, niciun raport MCV nu a consemnat faptul că, în anul 2016, DNA l-a inculpat pe fostul procuror general al României, anchetă ce i-a afectat grav cariera întrucât a determinat demisia din funcţie, după care, în anul 2018, DNA a dispus clasarea dosarului, în final dovedindu-se ca faptele ce i-au fost imputate fostului procuror general nu au existat”, mai arată comunicatul asociaţiilor.

Din anul 2014 s-au discutat şi dezbătut public cazurile unor judecători şi procurori care au fost anchetaţi de DNA pentru soluţiile pronunţate, fiind prezentate dovezi în acest sens, anchete prin intermediul cărora procurorii DNA analizau, cu încălcarea făţişă a independenţei justiţiei, presupusa nelegalitate şi netemeinicie a hotărârilor pronunţate de judecători sau a ordonanţelor/măsurilor dispuse de procurori. Aceste aspecte s-au regăsit în rapoartele MCV de după anul 2014, cu toate că au fost semnalate de judecători, procurori şi asociaţii profesionale, în mod repetat şi argumentat.

„Subliniem, în acest context, că SIIJ nu a trimis în judecată niciun judecător sau procuror pentru „infracţiuni” rezultând din soluţiile pronunţate în dosarele cu care au fost învestiţi şi nici pentru exprimarea publică, în mod critic, faţă de unele modificări aduse Legilor justiţiei. (...) Alegaţiile din rapoarte, anterior redate, sunt dovezi ale lipsei obiectivitate şi a dublei măsuri aplicate de Comisia Europeană”, punctează sursa citată.

„Or, afirmaţia că „asociaţiile”, adică toate, fără nicio excepţie, au solicitat desfiinţarea SIIJ constituie un neadevăr izbitor”, adaugă asociaţiile în comunicatul de presă comun.

Nici AMR, nici APR, nici UNJR, nici AJADO nu au cerut desfiinţarea SIIJ.

În privinţa disensiunilor şi a controverselor din CSM punctate de experţii europeni, de fapt, chiar opiniile divergente confirmă mecanismele democraţiei, deoarece doar societăţile totalitare au „poziţii unitare”.

Asociaţiile condamnă şi paragrafele din raport potrivit cărora criticile publice la adresa DNA au continuat în 2019.

„Dacă s-ar fi documentat corespunzător, dacă ar fi solicitat şi alte opinii decât cele în susţinerea necondiţionată a tezelor lor, raportorii ar fi aflat ca DNA a orchestrat abuzuri împotriva procurorilor si judecătorilor. (...) De asemenea, activităţii DNA i s-au alocat resurse materiale substanţiale, fără a exista până în prezent un raport independent şi detaliat privind eficienta reală a acestei structuri de parchet, în afara bilanţurilor triumfaliste în care preocuparea preeminentă era criticarea hotărârilor definitive pronunţate de judecători – aspecte criticate de noi, în mod punctual şi justificat, în anii anteriori.

Reiteram că nereflectarea situaţiei reale a sistemului judiciar, determinată de o abordare trunchiată a problemelor, a fost cauzată de modul de lucru utilizat pe parcursul anilor de monitorizare, ţinând de culegerea informaţiilor, lipsită de transparenţa şi a echilibrului necesare unui astfel de demers”, mai spune sursa citată.

„Argumentele pe care le-am enumerat în acest comunicat vorbesc de la sine despre lipsa de imparţialitate şi obiectivitate a raportorilor”, încheie magistraţii.

Într-un punct de vedere transmis separat, AJADO arătat, printre altele, că raportul MCV are, printre recomandările pentru autorităţi, transformarea României din „democraţie” în „securocraţie”, în care serviciile de informaţii ar trebui să supravegheze şi mai robust cetăţenii.

Comisia Europeană a publicat recent raportul MCV privind evoluţia sistemului judiciar de la recomandările de anul trecut, iar documentul cuprinde o serie de critici care vizează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, legile justiţiei, modificarea codurilor penale, însă apreciază eforturile Ministerului Justiţiei.