Războiul din Ucraina, ziua 822. Atac rusesc asupra unui hipermarket din Harkov / Stoltenberg, şeful NATO: Gata cu interdicţiile! Ucraina este liberă să folosească armele aliaţilor pentru a lovi Rusia / Zelenski, despre Putin: el este ilegitim

Armata lui Putin contină să preseze în zona Harkov, o regiune-tampon care, dacă va ceda, le poate deschide invadatorilor calea spre Kiev.

15305 afișări
Imaginea articolului Războiul din Ucraina, ziua 822. Atac rusesc asupra unui hipermarket din Harkov / Stoltenberg, şeful NATO: Gata cu interdicţiile! Ucraina este liberă să folosească armele aliaţilor pentru a lovi Rusia / Zelenski, despre Putin: el este ilegitim

Bilanţul victimelor creşte. Kuleba cere mai multe sisteme Patriot

Cel puţin şase persoane au fost ucise şi 40 rănite în urma unui atac asupra unui hipermarket de materiale de construcţii din Harkov, a anunţat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov.

După atac, ministrul de Externe Dmytro Kuleba a cerut aliaţilor să "ofere Ucrainei apărare aeriană suplimentară şi sprijin pentru loviturile ucrainene asupra ţintelor militare din Rusia" într-o postare pe X.

La începutul săptămânii, Kuleba a scris pe X: "Suntem foarte recunoscători Germaniei pentru că a anunţat un sistem Patriot suplimentar. Dar obţinerea a încă şase cât mai curând posibil rămâne critică nu numai pentru supravieţuirea Ucrainei, ci şi pentru pacea în Europa".

Zelenski cere Occidentului mai multă apărare aeriană după atacul din Harkov

După atacul mortal al Rusiei asupra unui hipermarket de materiale de construcţii din Harkov, Zelenski a cerut liderilor mondiali să furnizeze mai multă protecţie antiaeriană într-o postare video pe platforma X.

"Când le spunem liderilor lumii că Ucraina are nevoie de o protecţie adecvată a apărării aeriene, că este nevoie de o adevărată hotărâre pentru a asigura protecţia efectivă a vieţilor oamenilor noştri şi că teroriştii ruşi nu se pot nici măcar apropia de graniţele noastre, vorbim literalmente despre cum să nu permitem astfel de lovituri teroriste", a spus Zelenski.

Cel puţin două persoane au fost ucise şi 33 au fost rănite în atac, au raportat oficialii ucraineni.

"Acum întreaga zonă este în flăcări", a spus Zelenski în videoclipul său. "Toate serviciile necesare au ajuns acolo - Serviciul de stat pentru situaţii de urgenţă al Ucrainei, serviciile medicale, autorităţile locale şi poliţia. Cu toţii se luptă pentru fiecare viaţă".

"Bineînţeles, dacă am fi avut sisteme de apărare aeriană moderne şi avioane mai adecvate, flota aeriană rusă ar fi suferit deja acelaşi colaps ca şi flota lor din Marea Neagră. Iar teroarea rusă ar deveni pur şi simplu imposibilă", a adăugat el.

Atac rusesc asupra unui hipermarket din Harkov

Cel puţin două persoane au fost ucise şi 33 rănite în urma unui atac rusesc asupra unui hipermarket de materiale de construcţii din Harkov, au anunţat oficialii ucraineni.

Într-o postare pe Telegram, guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a declarat că două bombe ruseşti au lovit clădirea, ucigând două persoane şi provocând un incendiu pe o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi.

Zelenski: Pierderile ruseşti în timpul ofensivei de la Harkov sunt de opt ori mai mari decât cele ucrainene

Pierderile Rusiei în timpul ofensivei din regiunea Harkov, lansată la începutul acestei luni, sunt de opt ori mai mari decât cele suferite de forţele armate ucrainene, a declarat  Volodimir Zelenski într-un interviu publicat sâmbătă.

Vorbind pentru publicaţia kazahă Vlast, Zelenski a declarat că această cifră arată că Vladimir Putin "nu are absolut nicio consideraţie pentru umanitate".

"Străpungerea lor în direcţia Harkov, care a avut loc cu puţin peste două săptămâni în urmă, s-a soldat cu pierderi militare de la 1 la 8 - un ucrainean la opt ruşi", a declarat Zelenski în timp ce vorbea cu reporterii în ruinele unei tipografii din Harkov, care a fost distrusă de un atac cu rachete ruseşti cu o zi înainte.

Apel telefonic între ministrul interimar de Externe iranian şi Lavrov. Teheran: cooperarea bilaterală cu Moscova este în creştere

Ministrul interimar de Externe iranian, َAli Bagheri, a declarat că a avut o conversaţie telefonică cu omologul său rus Serghei Lavrov, în timpul căreia cele două părţi au revizuit programele bilaterale şi multilaterale. „Cooperarea bilaterală, regională şi internaţională Teheran-Moscova a avut o tendinţă de creştere. Calea multilateralismului este alegerea strategică a Iranului şi Rusiei de a modela o lume justă, în care fiecare actor are posibilitatea de a juca un rol în funcţie de capacităţile sale”, a adăugat astăzi Bagheri, într-un mesaj postat pe contul său de X.

Zelenski îi răspunde lui Putin: El este cel ilegitim

„Ucrainenii îşi cunosc Constituţia, cunosc legile, iar declaraţiile preşedintelui nelegitim al Federaţiei Ruse despre ilegitimitatea preşedintelui Ucrainei sunt, sincer, plictisitoare.” Acest lucru a fost declarat presei asiatice de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, definit ieri de omologul său rus drept „ilegitim”, întrucât mandatul său a expirat pe 20 mai, iar ţara a amânat votul din cauza războiului. „Oricine ştie să citească legile îşi va trage propriile concluzii din cuvintele lui Putin, care sincer nu mă deranjează prea mult”, a adăugat Zelenski.

Românii nu merg la război, asigură Ciolacu

Stoltenberg: China alimentează războiul în Europa

„China spune că vrea să menţină relaţii bune cu Occidentul. În acelaşi timp, însă, Beijingul alimentează războiul din Europa. Nu poţi avea în ambele sensuri”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus acest lucru pentru ziarul german Welt am Sonntag, vorbind despre o creştere a vânzărilor de componente de maşini, microelectronice şi alte tehnologii pe care Moscova le foloseşte pentru fabricarea de rachete, tancuri şi avioane pentru a le folosi împotriva Ucrainei. Iar referitor la situaţia de pe teren, Stoltenberg a explicat că „Ucraina a suferit eşecuri din cauza lipsei de arme şi muniţie, dar încă nu este prea târziu ca Ucraina să câştige”.

Kiev: 500.000 de ruşi ucişi sau răniţi de la începutul războiului

Pierderile în luptă ale Armatei Ruse în Ucraina din 24 februarie 2022 până în 25 mai 2024 însumează aproximativ 500.080, inclusiv alţi 1.140 de soldaţi ucişi sau răniţi în acţiune în ultima zi. Acest lucru este susţinut de Statul Major al Forţelor Armate ucrainene citat de Ukrinform. Potrivit ultimului număr al Forţelor Armate ucrainene, au fost distruse până acum 7.650 de tancuri ruseşti, 14.786 de vehicule blindate de luptă, 12.929 de sisteme de artilerie, 1.082 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 814 de sisteme de apărare aeriană, 356 de avioane, 326 de elicoptere vehicule, 2.209 rachete de croazieră, 27 nave de război, 1 submarin.

Ambasadorul Rusiei la Washington: SUA nu vor pace în Europa

„Semnalele venite de la autorităţile americane sunt absolut clare. Washingtonul nu vrea pace în Europa”, este acuzaţia făcută de ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, după ce Administraţia SUA a anunţat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 275 de milioane de dolari. Potrivit lui Antonov, Statele Unite „fac tot posibilul pentru a prelungi conflictul şi pentru a creşte pierderile din partea rusă şi ucraineană, inclusiv în rândul civililor”. Oficialul a completat: „Ei recunosc că deocamdată nu au nicio intenţie să ceară regimului de la Kiev să accepte o soluţie paşnică”, a insistat el. Antonov a cerut apoi „părţii americane să recunoască situaţia de pe teren” şi „să nu mai încerce să prelungească agonia regimului” de la Kiev, abandonând „planurile iluzorii de a provoca o înfrângere strategică” Rusiei. Şi a adăugat: „Nimeni de la Washington nu pare să se gândească la viitorul relaţiilor ruso-americane”.

Rusia spune că a doborât trei drone în regiunile Belgorod şi Kursk

Rusia susţine că a doborât trei drone în regiunile Belgorod şi Kursk. Ministerul Apărării de la Moscova acuză Kievul. „Încercările regimului de la Kiev de a lansa atacuri teroriste folosind drone împotriva ţintelor de pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost oprite peste noapte”, a spus ministerul într-o notă reluată de presa rusă, adăugând că „sistemele de apărare aeriană au distrus două drone ucrainene pe teritoriul regiunii Belgorod” şi că alta a fost „interceptată pe teritoriul regiunii Kursk”.

Rachetele ruseşti au lovit Harkovul: o şcoală şi un bloc de apartamente, avariate

În noaptea de 25 mai, armata rusă a lansat patru atacuri cu rachete asupra Harkovului şi a districtului său. Acest lucru a fost declarat de Dmitro Chubenko, purtătorul de cuvânt al parchetului regional Harkov, transmite Ukrinform. Potrivit informaţiilor iniţiale, rachetele balistice S-300 au fost lansate în oraşul din cartierul Slobidski. „Una a lovit o clădire de liceu, celălaltă - o zonă industrială”, a spus Cubenko. Au fost avariate 15 maşini şi faţada unui bloc de 9 etaje.

Stoltenberg, despre riscul escaladării

Cu privire la riscul escaladării, Stoltenberg a reiterat pentru Economist necesitatea „prevenirii ca acest conflict să se transforme într-un adevărat război între Rusia şi NATO în Europa”, dar există o diferenţă – a explicat el – între furnizarea de arme, pregătire şi angajament militar direct. „Nu vom fi implicaţi în operaţiuni de luptă – a asigurat el – nu avem nicio intenţie să trimitem trupe terestre NATO în Ucraina. Vrem să sprijinim Kievul, dar şi să ne asigurăm că situaţia nu se va transforma într-o escaladare a conflictului pe scară largă”.

NATO, Stoltenberg: Ucraina este liberă să folosească armele aliaţilor pentru a lovi în Rusia

Stoltenberg le-a cerut aliaţilor NATO care furnizează arme Ucrainei să pună capăt interdicţiei de a le folosi pentru a lovi ţinte militare în Rusia. Acest lucru a fost raportat de Economist, care l-a intervievat pe secretarul general al Alianţei. „Este timpul ca aliaţii să se gândească dacă să ridice unele dintre restricţii pe care le-au impus asupra utilizării armelor pe care le-au donat Ucrainei”, a spus Stoltenberg. „Mai ales acum că se desfăşoară o mulţime de lupte în Harkov, lângă graniţă, refuzul Ucrainei de a folosi aceste arme împotriva ţintelor militare legitime de pe teritoriul Rusiei le face foarte dificil să se apere”,

Zelenski: Putin se teme de Summitul pentru Pace

„Putin nu numai că vrea să perturbe Summit-ul pentru pace şi depune toate eforturile pentru a face acest lucru, dar se teme şi de ceea ce va aduce Summit-ul”, scrie Zelenski pe platforma X. „Rusia nu are contraargumente pe care să le opună majorităţii globale: în ciuda tuturor minciunilor lui Putin, el se bazează pe mediul înconjurător în sensul cel mai larg al termenului, care include mediul internaţional. Summit-ul pentru pace este formatul care nu va mai permite lui Putin să mintă”.

Putin recrutează încă de pe băncile şcolii generale

SUA, un nou pachet de ajutor de 275 de milioane de dolari la Kiev

Administraţia Biden a anunţat un nou pachet de ajutor militar de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina, în timp ce Kievul se luptă să împiedice avansurile trupelor ruseşti în regiunea Harkov. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că pachetul, prezentat joi de doi oficiali americani, face parte din „eforturile noastre de a ajuta Ucraina să respingă asaltul rusesc de lângă Harkov”. „Asistenţa din pachetele anterioare a ajuns deja în prima linie şi vom trimite această nouă tranşă de ajutor cât mai repede posibil, astfel încât armata ucraineană să o poată folosi pentru a-şi apăra teritoriul şi proteja poporul ucrainean”, a spus Blinken într-o notă. 

„Statele Unite şi coaliţia internaţională pe care am adunat-o vor continua să fie alături de Ucraina în apărarea libertăţii sale”, a continuat el. Pachetul include sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate sau Himar, muniţie şi obuze de artilerie de mare cerere de 155 mm şi 105 mm. Elementele suplimentare din pachetul de ajutor includ sistemele antitanc Javelin şi AT-4; mine antitanc, vehicule tactice, arme de calibru mic şi muniţie pentru astfel de arme.

Cu acest ultim pachet, Statele Unite au oferit acum aproape 51 de miliarde de dolari în asistenţă militară Ucrainei de când Rusia a invadat ţara, în februarie 2022.

Zid de drone

Frontul de est al NATO continuă să nu aibă încredere în Putin şi îşi protejează graniţele: Lituania, împreună cu alţi cinci aliaţi la graniţa cu Rusia, şi anume Letonia, Estonia, Finlanda, Norvegia şi Polonia, au convenit să construiască un „zid de drone” pentru a-şi apăra graniţele de „provocările” Moscovei, a anunţat ministrul de interne lituanian, Agne Bilotaite. „Preşedintele a spus în repetate rânduri că este pregătit pentru negocieri”, a spus Peskov. Poziţii neclare, aşadar, în timp ce UE îşi exprimă scepticismul. „Doar speculaţii” bazate pe „surse anonime”, a declarat un înalt oficial european pentru ANSA, comentând articolul agenţiei Reuters. În timp ce, potrivit cancelarului german Olaf Scholz, „acest război se poate termina doar atunci când Rusia înţelege că trebuie să-şi retragă trupele”.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici