RECHIZITORIUL în Dosarul Revoluţiei: Ion Iliescu a contribuit la instaurarea unei psihoze teroriste | DOCUMENT

"Probatoriul administrat a demonstrat că, începând cu orele 18:30 ale zilei de 22 decembrie 1989 a fost declanşată la nivelul întregii ţări o amplă şi complexă acţiune de inducere în eroare (dezinformare şi diversiune), unică în istoria naţională. Consecinţa acestei situaţii a fost instaurarea la nivelul întregii populaţii a României a unei psihoze a terorismului. Inducerea în eroare a reprezentat principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări fizice sau psihice, privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi distrugerea unor bunuri de patrimoniu", se arată în rechizitoriul dosarului Revoluţiei, trimis în instanţă.

Anchetatorii arată că în timpul Revoluţiei au fost folosite cu succes toate tehnicile de dezinformare. "Demonizarea i-a privit pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, anturajul imediat al acestora, dar şi acele forţe dispuse (chipurile) a-i apăra pe aceştia (cadrele DSS, în principal). Divizarea s-a făcut pe deplin resimţită prin crearea începând cu 22.12.1989 a două tabere aparent oponente. Pe de o parte, se situau poporul, Armata şi CFSN, iar pe de altă parte, elementele securist-teroriste, loiale fostului preşedinte", potrivit rechizitoriului.

Procurorii susţin că psihoza teroristă instaurată a influenţat cvasiunanimitatea opiniei publice, aceasta fiind indusă în sfera iraţionalului, consecinţele acestei stări fiind deosebit de grave. Prin modul de propagare al dezinformării – TVR, Radio şi presa scrisă, ţinta psihozei teroriste au constituit-o civilii, se arată în rechizitoriu, dar şi militarii , pe întregul teritoriu al României. În această situaţie, efectele dezinformării s-au regăsit în numeroase cazuri de foc fratricid, consecinţele fiind survenirea de decese, răniri şi distrugeri de bunuri materiale, mai arată procurorii militari.

"22 decembrie 1989, TVR, în direct, aprox. orele 19:30, Iliescu Ion, în spatele căruia s-a aflat, stând în picioare, Voiculescu Gelu Voican a afirmat : “Aşa cum aţi văzut, ne-am întâlnit în Comitetul Central, am comunicat cu oamenii din piaţă (…) În momentele în care ne constituiam, ne organizam în sediul Comitetului Central, o grupă din unităţile securităţii, unitate special pregătită ca să-l apere pe Ceauşescu, ascunsă undeva prin subsoluri, în nişte tuneluri care comunicau între sediu şi Palatul Republicii, a reuşit să se refugieze şi când era piaţa plină de lume au început să tragă asupra cetăţenilor şi asupra sediului central unde se aflau oameni de bine care se constituiau în această structură nouă. Este o ultimă zvârcolire a acestei fiare încolţite care loveşte până şi înainte de moarte (…) şi care a reuşit să producă noi tragedii, noi dureri, noi victime pe altarul luptei pentru eliberare naţională (…) Vreau să fac apel la cei care se află în faţa sediului Comitetului Central (…) încă nu a fost lichidat nucleul acesta de bezmetici, încă se trage (…) trebuie lichidat acest nucleu de sinucigaşi (…) În sediu se află gral Guşă şi alţii care vor rezolva situaţia (…) Apelăm la toţi cetăţenii ca să elibereze piaţa şi zona din jurul palatului, ca să poată pătrunde armata (…) Nu a reuşit contralovitura acestei unităţi de sinucigaşi şi de terorişti.”(…)", potrivit sursei citate.

Anchetatorii îl acuză pe fostul preşedinte Ion Iliescu că a contribuit direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea acestei psihoze terorist-securiste.

"Iliescu Ion îi numeşte pe atacatori ca fiind securişti, bezmetici, sinucigaşi, terorişti. Prin aceste afirmaţii neverificate a fost dezinformată opinia publică şi s-a contribuit în mod decisiv la instaurarea psihozei securist-teroriste, dorindu-se a se demonstra că militarii fostei securităţi sunt ostili Revoluţiei (aşadar poporului român şi armatei române) şi noii conduceri a statului. Sunt bine probate numeroasele situaţii de foc fratricid între cadrele MApN şi cadrele DSS, survenite începând cu noaptea de 22/23.12.1989. Trebuie subliniat din nou că această afirmaţie a fost făcută de persoana care se bucura de autoritate totală (Iliescu Ion) şi care era privită la nivelul întregii societăţi ca fiind noul lider politic", potrivit sursei citate.

Anchetatorii mai susţin că Ion Iliescu a precizat că atacul respectivilor "securişti/bezmetici/ sinucigaşi/terorişti" a creat noi tragedii şi victime pe altarul luptei pentru libertate, ori nici această afirmaţie nu are acoperire în realitate, fiind la rândul ei o dezinformare ce a amplificat psihoza teroristă şi a accentuat divizarea dintre cele două tabere aparent duşmane. "Primele victime prin împuşcare apărute în acel perimetru al capitalei au survenit mai târziu, în cursul zilei de 22 decembrie , după ce psihoza teroristă a început să se instaleze", se mai arată în rechizitoriu.

Procurorii arată că Ion Iliescu Ion i-a îndemnat pe revoluţionarii din Piaţa Palatului să părăsească respectiva zonă pentru a permite venirea unor noi forţe militare care să rezolve problema generată de „securişti-terorişti”.

"Această solicitare ridică două probleme. În primul rând, în Piaţa Palatului existau numeroase forţe MApN complet echipate pentru a face faţă oricărei situaţii cu caracter militar, astfel încât suplimentarea efectivelor militare (pe timp de noapte!) a fost total nejustificată. În al doilea rând, Iliescu Ion a justificat schimbarea ulterioară din funcţie a gl. lt. (...), inclusiv pentru că acesta ceruse ca revoluţionarii să fie convinşi să părăsească străzile marilor oraşe, solicitare considerată de Iliescu Ion ca fiind total neavenită (…) Drept urmare, este surprinzătoare solicitarea făcută la 22 decembrie 1989 ca masele de revoluţionari să părăsească zona CC. Prin această apariţie televizată, în seara zilei de 22 decembrie 1989, Iliescu Ion a contribuit în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea psihozei terorist-securiste , dezinformând opinia publică prin întregul său discurs. A fost, practic, o succesiune de dezinformări, în condiţiile în care prin dezinformare şi diversiune a fost indusă psihoza teroristă, cauză principală a multiplelor decese şi răniri de persoane, după 22 decembrie 1989", se mai arată în rechizitoriul trimis instanţei.

Cercetările au relevat că în perioada Revoluţiei din decembrie 1989, forţele armate ale României au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Totodată, în intervalul de timp 22-25 decembrie 1989 s-au executat 52 de ieşiri cu avioanele de vânătoare, 26 de ieşiri cu elicopterele militare, aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord şi rachete. De la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene, de diverse tipuri.

"Acest consum uriaş de muniţie, într-un interval de 6 zile, denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat în timpul Revoluţiei, ca urmare a dezinformării şi diversiunii. În acelaşi timp, un asemenea consum de muniţie demonstrează inclusiv intenţia diversionistă venită de la structura de comandă a MApN. Prin această canonadă, populaţia României a fost manipulată pentru a i se inocula că între cele două pretinse tabere se desfăşoară un adevărat război. Există martori, foşti militari, care au afirmat că un asemenea consum de muniţie este mai degrabă specific unui război, purtat la scară largă, cu un inamic străin, bine determinat", susţin procurorii.

Datele existente în dosar arată că totalul persoanelor decedate în intervalul 16-27.12.1989 a fost de 1.006, din care 153 până la 22 decembrie 1989.

După data de 22 decembrie 1989, au murit853 de persoane.

În acelaşi timp, în intervalul 16-27.12.1989, au fost rănite 2.988 de persoane, din care 890 până la 22 decembrie 1989. Din total, 2.157 au fost rănite după data de 22 decembrie 1989.

Procurorii arată că analiza acestor statistici relevă că represiunea ordonată de fostul preşedinte Ceauşescu Nicolae, la care au participat toate forţele interne, respectiv MI - DSS, MApN, a avut consecinţe mai puţin grave decât consecinţele diversiunilor şi dezinformărilor existente după 22 decembrie 1989 şi generalizate la nivelul întregii ţări.

"Voiculescu Voican Gelu, în calitate de factor decizional al CFSN, a co-participat la toate conduitele lui Iliescu Ion, cel puţin în intervalul de timp 22-25 decembrie 1989 (data plecării sale la Târgovişte unde a participat la procesul cuplului Ceauşescu). Pe cale de consecinţă, toate acuzaţiile formulate împotriva lui Iliescu Ion sunt valabile şi în ceea ce îl priveşte pe Voiculescu Voican Gelu. Acesta din urmă a participat direct la dezinformările publice şi astfel a contribuit în mod direct (raport de cauzalitate), alături de Iliescu Ion, la generarea şi acutizarea psihozei terorist-securiste", se mai arată în rechizitoriu.

În ceea ce-l priveşte pe Petre Roman, probele administrate nu au fost apte a demonstra că acesta a contribuit în mod direct la dezinformările publice cu privire la conduita aşa-zişilor securişti-terorişti.

Anchetatorii arată că, în concluzie, doar în Bucureşti, în preajma obiectivelor importante, civile şi militare, adică pe străzile Capitalei, au desfăşurat acţiuni de luptă, concomitent , 11.032 de militari, cu 166 de tancuri şi 108 TAB-uri. Aceste forţe au aparţinut unităţilor militare din Bucureşti, dar şi din Galaţi, Piteşti, Buzău, Cernica, Focşani, Târgovişte, Caracal, Câmpia Turzii, Medgidia, Otopeni, Boboc, Râmnicu-Sărat, Braşov şi Giurgiu.

"Analiza regulamentelor militare privind lupta cu blindatele grele, evidenţiază că Armata Română nu avea la nivelul anului 1989 prevăzută posibilitatea ca tancurile proprii să fie implicate în lupta de gherilă urbană. Pe cale de consecinţă, nici militarii tanchişti nu erau instruiţi să lupte în mediul urban împotriva unor formaţiuni special pregătite pentru diversiune urbană, aşa cum se acredita de la vârful de comandă al MApN că ar fi presupuşii terorişti. Cu toate acestea, conducerea MApN a masat în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării un număr impresionant de blindate grele, fiind în deplină cunoştinţă de cauză asupra pericolului ce-l reprezenta un astfel de ordin", potrivit sursei citate.

Pe 8 aprilie, procurorul general Augustin Lazăr anunţa că procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă un prim termen încă nu a fost stabilit.