REPORTAJ: Proiect-pilot unic în România - Şase deţinuţi de la Jilava şi Satu Mare vor dresa câini comunitari - FOTO

Trei deţinuţi din penitenciarul Jilava de la Bucureşti şi tot atâţia din cel de la Satu Mare vor dresa, în următoarele două luni, câte un câine comunitar, în primul astfel de program din România, pe care penitenciarele vor căuta să îl extindă.

670 afişări

Imaginea articolului REPORTAJ: Proiect-pilot unic în România - Şase deţinuţi de la Jilava şi Satu Mare vor dresa câini comunitari - FOTO

Proiect-pilot unic în România: Şase deţinuţi de la Jilava şi Satu Mare vor dresa câini comunitari (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Alexandru, Iulian şi Ionuţ, trei tineri cu vârste de 27-28 de ani, deţinuţi în sistem deschis la Jilava, au venit marţi la un club de dresaj din Capitală, unde au cunoscut cei trei câini de talie medie dintr-un adăpost, de "educaţia" cărora se vor ocupa în perioada următoare.

Prima lecţie a avut loc alături de dresori calificaţi, care le-au explicat celor trei deţinuţi ce au de făcut, iar aceştia şi-au botezat noile animale de companie Saşa, Amy şi Buba.

Lecţiile de dresaj din următoarele două luni vor avea loc la club, de două ori pe săptămână, iar la final "perechile" vor susţine un examen, cei trei tineri având astfel posibilitatea de a obţine un atestat de asistent dresor. Căţeii, la rândul lor, vor fi oferiţi spre adopţie.

Iniţiatorii acestui prim proiect de terapie asistată de animale pentru persoanele private de libertate în România sunt Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), Asociaţia Portico din Capitală, Asociaţia Angel Dog din Satu Mare, Ringstar Club Dresaj din Bucureşti, alături de specialişti de la Facultatea de Psihologie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, unde se fac cursuri ce au ca obiect această formă de terapie. 

Directorul general adjunct al ANP, Cătălin Claudiu Bejan, a spus marţi, la conferinţa de presă organizată la clubul de dresaj, că Administraţia Penitenciarelor ar dori, după încheierea etapei pilot a proiectului, extinderea acestuia la nivel naţional şi derularea lui în mod constant, fiind însă nevoie pentru asta de sprijinul administraţiei locale şi al agenţiilor guvernamentale.

La rândul ei, reprezentanta ANP Dana Cenuşă a subliniat că acest tip de programe, care se desfăşoară de zeci de ani în Europa de Vest şi SUA, "nu sunt programe pentru entertainment-ul deţinuţilor, să le treacă mai repede perioada de detenţie", ci sunt făcute pentru ca, la sfârşitul acestei perioade, ei "să se întoarcă în societate altfel decât au intrat în penitenciar".

"Toţi deţinuţii, cu foarte puţine excepţii, ies într-o zi din penitenciar", a mai subliniat Cenuşă, comentând faptul că mulţi oameni sunt şocaţi când află de sistemul deschis de detenţie, în cadrul căruia cel privat de libertate poate să iasă din stabiliment pentru a merge la un serviciu sau a fi implicat în alte activităţi, dar nu se gândesc la ziua în care respectivul va fi eliberat şi va trebui să se reintegreze. Ea a mai explicat că foştilor deţinuţi le va fi mai greu să se angajeze, o idee bună pentru ei fiind să înveţe o meserie de nişă, ca cea de dresor. 

Activităţile pentru deţinuţi ar putea contribui şi la soluţionarea problemei câinilor comunitari, consideră Dana Cenuşă. "Avem 35 de penitenciare, avem spaţii, deţinuţii pot învăţa să îi dreseze, să îi îngrijească. Trebuie să vrea primăriile oraşelor unde sunt penitenciare", a spus reprezentanta ANP. 

Câinii comunitari incluşi în proiectul-pilot ar putea să-şi găsească mai uşor stăpâni, dresajul axându-se pe socializare şi adaptarea la viaţa într-o familie, după cum a precizat Szabo Zoltan, de la Asociaţia Angel Dog din Satu Mare.

De asemenea, animalele pot fi dresate şi pentru asistarea unui copil sau bătrân, a adăugat reprezentantul Asociaţiei Portico Florian Fugaşin, precizând că asociaţia a avut astfel de proiecte. Astfel, la Dogtown, adăpostul asociaţiei, aflat pe un teren de peste 20 de hectare, sunt aduşi câini de la adăposturile primăriei, pentru a fi îngrijiţi, daţi spre adopţie, dar şi implicaţi în astfel de activităţi sociale.

Deţinuţii care participă la proiectul de terapie asistată de animale, selectaţi de specialiştii de la ANP, au studiile liceale finalizate, nu execută condamnări mari şi se apropie de sfârşitul perioadei de detenţie, a precizat Bejan. Totodată, fiind deţinuţi în sistem deschis, ei au mai participat la diverse activităţi, unul lucrând la un moment dat ca însoţitor pentru o persoană cu handicap.

Alexandru, Iulian şi Ionuţ minteau, de altfel, ce au mai făcut în timpul detenţiei, de la cursuri de frizerie sau de calculator, la a merge în şcoli să vorbească elevilor despre violenţă sau droguri. 

"Se desfăşoară multe activităţi la Jilava, dar trebuie să fii selectat, trebuie să ai un comportament foarte bun", a spus Iulian. Nu s-a gândit să se facă dresor, dar ar vrea să-şi ia un câine când se întoarce acasă.

Potrivit Alinei Rusu, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie de la Babeş-Bolyai, "sunt date care arată că şi două-trei şedinţe de terapie cu animale pot îmbunătăţi calitatea vieţii".

În urma desfăşurării proiectului-pilot, vor fi măsurate efectele interacţiunii dintre deţinuţi şi câini, pentru a determina cum au fost influenţate atitudinile prosociale, nivelul stimei de sine, de mulţumire faţă de viaţă, abilităţile emoţionale şi capacitatea de procesare şi exprimare a emoţiilor ale celor dintâi, a mai explicat Rusu.

"Un câine nu va judeca niciodată persoana instituţionalizată, ci va interacţiona la momentul prezent", a mai spus aceasta.

Proiectul-pilot este susţinut financiar de ONG-urile participante şi din sponsorizări.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
DEŢINUŢI ,
CÂINI ,
PROIECT
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.