#roMânia: Campionii exodului. Unde este a doua Românie?/ Câţi români trăiesc de fapt în străinătate

Datele conţinute în Raportul pe anul 2018 al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie clasează România pe primul loc cu cel mai mare număr de cetăţeni care locuiesc în alte ţări ale Uniunii Europene sau în spaţiul Asociaţiei Europene de Liber-Schimb (EFTA). Iar documentul menţionează o cifră de circa 3 milioane.

Totuşi, nu există o estimare exactă a ceea ce înseamnă exodul românilor. Reprezentanţii comunităţilor de români spun că datele oficiale ar trebui dublate, pentru a obţine imaginea corectă.

"Noi apreciem că în Europa sunt în jur de 5 milioane de români şi ar mai fi în Statele Unite şi Canada în jur de 1 milion şi ceva", spune Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE).

Cea mai mare comunitate trăieşte în Italia, adaugă reprezentantul FADERE, de circa 1,3 - 1,4 milioane de români. Pe locul doi este Spania - 1,2 milioane.

Pentru a oferi o imagine a ce reprezintă exodul românilor, ministrul pentru Românii de pretutindeni a vorbit, în plenul Parlamentului, despre o a doua Românie peste graniţă.

“Ministerul pentru Românii de Pretutindeni gestionează o problematică a românilor din afara graniţelor, un numar de aproximativ de 10 MILIOANE de români, iar ministerul are angajati 64 de angajaţi, plus cabinetele demnitarilor. Având în vedere că, in afara graniţelor, avem o a doua Românie, rolul acestei agenţii (n.r.: prevăzută a fi înfiinţată într-un proiect de lege) este de a veni în sprijin, de a veni cu strategii, care impreună cu dumneavoastră, să încercăm să venim în faţa acestora cu cele mai bune soluţii pentru păstrarea identităţii culturale”, a declarat ministrul Natalia Intotero, recent, în Parlament.

Un studiu făcut public de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, în România populaţia va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie - în ţară ar urma să trăiască 13,8 milioane locuitori.

Pentru a vedea care este situaţia, am apelat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Veaceslav Şaramet, secretar de stat, spune că e greu de “urmărit” un conaţional care pleacă în Italia, iar de acolo, alege altă ţară.

“Este destul de complicat să avem un număr exact al românilor care sunt plecaţi din ţară. Există o comunitate foarte mare în Italia, unde sunt peste un million de români, aproape un milion în Spania, precum şi o comunitate foarte mare în Marea Britanie. De asemenea, mai sunt comunităţi foarte mari în Statele Unite ale Americii, în Canada, în Germania şi ţările nordice. Dar în acelaşi timp, noi considerăm românii din afara graniţelor şi românii din jurul graniţelor, adică etnicii români care s-au născut pe teritoriile istorice, fie că vorbim de Ungaria, Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova. Dacă îi punem pe toţi la un loc, cifra este de 10 milioane, împărţită aproape jumătate-jumătate. Nu avem o statistică exactă pentru că există şi un alt efect migraţionist, al românilor care pleacă dintr-o ţară în altă, de exemplu pleacă din Italia în Germania”, a explicat, în cadrul campaniei #roMânia, Veaceslav Şaramet.

Pentru a afla problemele românilor plecaţi, reprezentanţii ministerului ţin legătura tot cu reprezentanţii asociaţiilor constituite peste graniţă.

“Când au probleme în ţările străine, românii noştri nu se duc la consulate sau la Poliţie. Se organizează în asociaţii, iar noi ţinem foarte mult legătura cu aceste entităţi, mai ales prin finanţările pe care le oferim, pentru că aceasta este principala noastră activitate, respectiv finanţarea ideilor şi proiectelor care vizează românii de pretutindeni. Suntem puţini, dar încercăm să facem faţă, iar în ceea ce priveşte bugetul ministerului pentru proiecte, acesta este de aproximativ 16 milioane de lei, adică foarte puţin. Media pe proiect este în jur de 10-15 mii de euro, ceea ce pentru o asociaţie din Diaspora este, evident, foarte puţin. Cele mai multe asociaţii sunt în Italia, Spania şi în Marea Britanie, iar ceea ce finanţăm noi este cultura, educaţia, mass-media, spiritualitatea, societatea civilă. Anul acesta avem un pilon special: Centenarul”, susţine secretarul de stat.

Veaceslav Şaramet ştie şi ce politici ar putea fi duse pentru ca exodul să fie măcar încetinit, dacă nu stopat. Despre acestea şi măsurile disperate luate de angajatori în ţară, în lipsa forţei de muncă, citiţi în următorul material al campaniei #roMânia.