România, printre ţările din UE cu cea mai mică speranţă de viaţă. Cauzele care au dus la această situaţie / Ministrul Sănătăţii: Nu a fost surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului

Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană şi, deşi a crescut din 2000, rămâne cu aproape şase ani sub media UE, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, care vizează starea sănătăţii în Uniune.

1474 afişări
Imaginea articolului România, printre ţările din UE cu cea mai mică speranţă de viaţă. Cauzele care au dus la această situaţie / Ministrul Sănătăţii: Nu a fost surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului

România, printre ţările din UE cu cea mai mică speranţă de viaţă

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Comisia Europeană, mortalitatea evitabilă ridicată şi numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătăţit modul de abordare a factorilor de risc şi că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistenţă medicală.

„Speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie. De exemplu, bărbaţii cu cel mai înalt nivel de educaţie trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educaţie. Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiţi şi constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii populaţiei. Alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezintă o preocupare majoră. Deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30% dintre bărbaţi (şi numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este, de asemenea, la un nivel ridicat. Şi consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool, în mod regulat. Nu au existat iniţiative recente privind consumul de alcool şi rămâne de văzut dacă noua legislaţie privind consumul de tutun, introdusă în 2016, va fi eficientă”, se arată în comunicatul citat.

Cheltuielile în ceea ce priveşte sănătatea românilor au atins un nivel minim istoric, arată sursa citată. Potrivit CE, acestea sunt mult sub nivelul celor din oricare altă ţară din UE, atât pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 faţă de media UE de 9,8 %).

„Subfinanţarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populaţiei. Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, iar baza de resurse se diminuează. Cheltuielile, limitate, sunt direcţionate către spitale şi asistenţa medicală acordată în spitale. Astfel se explică faptul că asistenţa primară şi comunitară sunt în continuare subdezvoltate”, se mai arată în document.

Potrivit CE, ineficienţa serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital”, dar şi subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii şi integrarea deficitară a serviciilor de asistenţă accentuează situaţia asistenţei primare.

„Strategia naţională în domeniul sănătăţii pentru perioada 2014-2020 şi stimulentele financiare din partea UE sprijină furnizarea de servicii în cele mai rentabile condiţii şi vizează îmbunătăţirea legăturilor dintre serviciile de asistenţă medicală, precum şi cu alte sectoare. Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniul sănătăţii este finanţată din fonduri publice (79 %), însă cota cheltuielilor suportate „din buzunar” (aproximativ 20 %) poate fi substanţială, în special pentru categoriile vulnerabile. Cea mai mare parte a cheltuielilor „din buzunar” se referă la produsele farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuţia inegală a serviciilor medicale şi a lucrătorilor din domeniul sănătăţii ridică obstacole în calea accesului la îngrijire medicală, în special pentru cei care locuiesc în zonele rurale. Lacunele actuale în ceea ce priveşte acoperirea demografică pe care o au asigurările sociale de sănătate lasă, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (cu impact disproporţionat asupra populaţiei rome), persoanele fără venituri care nu sunt înregistrate în sistemul de prestaţii sociale sau cele din economia informală care nu îşi declară veniturile”, se mai arată în comunicatul Comisiei.

Comunicatul CE arată îngrijorare şi în privinţa deficitului de forţă de muncă în domeniul sănătăţii, care rămâne critic, deoarece numărul de medici şi de asistente medicale este printre cele mai scăzute din Europa.

„În 2018, guvernul a abordat această problemă printr-o Ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri salariale substanţiale şi rapide, în urma căreia salariile medicilor rezidenţi din spitalele publice au crescut de peste două ori. Ordonanţa a fost adoptată ca urmare a unor proteste şi se speră că o mai bună remunerare va contribui la păstrarea personalului medical şi la reducerea emigraţiei. Sistemul de sănătate din România se confruntă şi cu probleme de guvernanţă. Nu există o evaluare sistematică a performanţelor şi, în general, nu există transparenţă. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniştri ai sănătăţii în zece ani, precum şi schimbări frecvente de management la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea şi progresul reformelor”, mai arată sursa citată.

În aceste condiţii, comunicatul Comisiei Europene arată că speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Uniune. Deşi a crescut din 2000, speranţa de viaţă a românilor rămâne cu aproape şase ani sub media UE.

Ministrul Sănătăţii: Nu a fost surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului

Victor Costache, ministrul Sănătăţii, a afirmat că a citit raportul Comisiei UE privind starea de sănătate în România şi nu a fost o surpriză să afle că suntem la coada clasamentului în sistemele de sănătate, însă vor fi implementate măsuri pentru a aduce îmbunătăţiri.

“Cunosc Raportul Comisiei Uniunii Europene şi nu a fost o surpriză să aflu că suntem la coada clasamentului între sistemele de sănătate. Echipa actuală a Ministerului Sănătăţii are deja un plan pe termen scurt şi mediu cu măsuri concrete care vor avea efecte imediate asupra sistemului sanitar şi pe care îl vom prezenta după ce vom avea discuţii şi cu reprezentanţii Uniunii Europene”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

Victor Costache se va deplasa, pe 9 decembrie, la Bruxelles, pentru discuţii cu mai mulţi miniştri Sănătăţii şi cu noul Comisar european pentru Sănătate în cadrul Consiliului ministerial "Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Protecţia Consumatorilor"(EPSCO)- componenta de sănătate public.

La întâlniri va aborda şi Raportul privind Starea Sănătăţii în UE.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Taguri:
viaţă,
medie,
ue

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici