Salariile medicilor și asistenților din 2027: cât ar urma să câștige în noua lege a salarizării

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Proiectul noii legi a salarizării unitare introduce o formulă comună pentru întregul sector bugetar. Salariul de bază se stabilește prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință, la care se adaugă, după caz, gradațiile de vechime. Pentru anul 2027, valoarea de referință prevăzută în proiect este de 4.100 de lei, iar legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

În noua arhitectură, coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8, iar grila include 12 grade salariale. Ministerul Muncii susține că reforma urmărește reducerea diferențelor foarte mari dintre instituții și aplicarea principiului „muncă egală, salariu egal”, inclusiv în sănătate, unde veniturile pot varia mult în funcție de spital, secție, sporuri și gărzi.

Ministerul Sănătății vine cu primele propuneri oficiale pentru noua lege a salarizării unitare. Ce aspecte sunt vizate

Salariile profesorilor din 2027. Debutanții ies în avantaj, dascălii cu vechime sunt nemulțumiți

Medicii primari: salariu de bază de 16.400 de lei, dar creștere mai mică la venitul total

În cazul medicilor primari, noua grilă prevede un salariu de bază brut de 16.400 de lei, rezultat din coeficientul 4,00 înmulțit cu valoarea de referință de 4.100 de lei. Pentru medicii specialiști, salariul de bază brut ar urma să fie de 13.120 de lei, iar pentru un medic rezident anul I, 7.872 de lei. Aceste sume reprezintă baza de calcul și nu includ toate componentele care pot apărea în venitul lunar, precum sporuri, gărzi sau alte plăți specifice activității medicale.

Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, salariul de bază al unui medic primar, la gradația 0, ar crește cu aproximativ 16%, de la o valoare mediană de 14.127 lei în 2026 la 16.400 lei în 2027. Creșterea este importantă la nivelul salariului fix, însă avansul este mult mai mic dacă se ia în calcul venitul brut lunar total. Pentru medicii primari, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 21.437 lei la 22.016 lei, adică o majorare de aproximativ 3%.

Explicația este că, în prezent, o parte consistentă din veniturile medicilor vine din sporuri, gărzi și alte plăți suplimentare. Noua lege încearcă să mute o parte mai mare a remunerației în salariul de bază și să reducă diferențele dintre spitale. În cazul medicilor primari, intervalul veniturilor brute lunare ar urma să se restrângă de la 17.588 – 32.206 lei în 2026 la 20.127 – 28.738 lei în 2027.

Asistenții medicali: creștere mare la salariul de bază

Pentru asistenții medicali, proiectul aduce creșteri mai vizibile la salariul de bază. Un asistent medical principal ar urma să ajungă la un salariu de bază median de 7.790 de lei brut în 2027, față de 6.084 lei în 2026. Majorarea este de aproximativ 28%, una dintre cele mai mari creșteri din sistemul bugetar pentru o funcție de execuție.

La nivelul venitului brut lunar total, creșterea este însă mai redusă. Pentru asistenții medicali principali, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 11.270 lei la 11.788 lei. Și aici, reforma urmărește reducerea diferențelor dintre unități sanitare: veniturile brute ale asistenților medicali, care în prezent pot varia între 8.413 lei și 14.522 lei, ar urma să se încadreze în 2027 între 9.952 lei și 14.308 lei.

O categorie vizată direct de majorări este cea a debutanților. Salariul de bază al unui asistent medical debutant ar urma să crească de la 5.530 lei în 2026 la 7.011 lei brut în 2027, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 27%. Guvernul justifică această creștere prin nevoia de a face sistemul public de sănătate mai atractiv pentru tineri și de a reduce deficitul de personal.

Cât ar urma să câștige principalele categorii din sănătate

Sumele sunt brute și reprezintă salarii de bază sau valori mediane din simulările oficiale. Venitul final poate fi mai mare, în funcție de specialitate, secție, ture, gărzi, condiții de muncă și sporurile aplicabile.

Patru grile din sănătate, reunite într-una singură

Una dintre modificările importante din proiect este reorganizarea grilelor din sănătate. Potrivit informațiilor prezentate pe baza proiectului, cele patru grile existente în prezent pentru personalul din sănătate ar urma să fie combinate într-o singură grilă. Nivelul coeficienților ar urma să fie stabilit prin ordin al ministrului Sănătății, în funcție de categoria unității sanitare, subunitatea sanitară și secția în care lucrează angajatul.

Proiectul prevede și o marjă de ajustare a coeficientului, între un maxim majorat cu 10% și un minim diminuat cu 10%, în funcție de criterii care ar urma să fie stabilite de Ministerul Sănătății. Printre criterii ar putea intra volumul de activitate, specificul locului de muncă și complexitatea activității desfășurate.

Sporurile rămân esențiale, dar sunt reașezate

Sănătatea rămâne unul dintre domeniile în care sporurile au o pondere importantă în venitul lunar. În cazul asistenților medicali, partea variabilă a salariului poate reprezenta aproximativ 52% din salariul de bază, potrivit datelor analizate în cadrul reformei. Acesta este motivul pentru care, deși salariul de bază crește semnificativ, venitul total nu avansează în aceeași proporție.

Proiectul păstrează tratamentul diferențiat pentru activitățile medicale cu grad ridicat de risc, responsabilitate sau complexitate. Gărzile și munca în ture ar urma să fie plătite în continuare separat, iar autoritățile susțin că anumite specialități, precum cele din blocurile operatorii sau zonele cu risc ridicat, nu pot fi tratate identic cu alte domenii bugetare.

În același timp, unele sporuri ar urma să fie plafonate sau reduse. Pentru condiții deosebit de periculoase, proiectul discutat prevede niveluri de până la 40% sau 50% din salariul de bază, față de niveluri care pot ajunge în prezent până la 85%. Pentru condiții grele de muncă, sporul ar urma să fie de până la 5%, față de 15% în prezent, iar pentru activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, sporul ar urma să fie de până la 10%, față de 30%.

De ce sunt sindicatele nemulțumite

Deși Guvernul prezintă reforma ca pe o creștere a predictibilității și o reașezare a veniturilor, sindicatele din sănătate contestă forma actuală a proiectului. SANITAS a avertizat că între 50% și 60% dintre angajații din sănătate și asistență socială ar putea avea pierderi de venituri, în special din cauza reducerii unor sporuri. Reprezentanții sindicali susțin că afirmațiile potrivit cărora niciun angajat nu va pierde bani sunt contrazise de calculele făcute pe proiect.

Printre principalele revendicări ale SANITAS se numără majorarea valorii de referință de la 4.100 lei la 4.325 lei, creșterea coeficienților pentru personalul din sănătate și asistență socială, menținerea sporului de tură la 15% și majorarea sporului pentru activitatea din weekend și zile de sărbătoare legală la 50%. Sindicaliștii acuză și lipsa unor consultări reale înainte de prezentarea proiectului.

Guvernul promite că salariile aflate în plată nu vor scădea

Pentru categoriile în cazul cărora noua grilă ar duce la un venit mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată lunar, individual, până cel târziu la 31 decembrie 2031. Practic, Guvernul încearcă să evite scăderile nominale de venituri pentru angajații deja încadrați, dar fără să păstreze la nesfârșit toate diferențele generate de actualul sistem.

Această soluție nu mulțumește însă sindicatele, care susțin că o compensație tranzitorie poate însemna, în practică, înghețarea veniturilor pentru mai mulți ani. În sănătate, unde venitul final depinde mult de ture, weekenduri, gărzi și condiții speciale de muncă, disputa se concentrează mai puțin pe salariul de bază și mai mult pe ce se întâmplă cu sporurile.

Adoptarea legii, presată de PNRR

Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate prin PNRR, iar autoritățile au indicat termenul de 31 august 2026 pentru finalizarea reformei. Dragoș Pîslaru a spus că reforma este necesară pentru salvarea a aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene, în contextul în care proiectul a fost amânat ani la rând și este acum lucrat sub presiunea calendarului.

Ministerul Muncii a anunțat consultări cu reprezentanții familiilor ocupaționale și ai sindicatelor, inclusiv cu Ministerul Sănătății și federațiile reprezentative din Sănătate și Asistență Socială. Proiectul a fost pus în dezbatere publică, însă opoziția sindicatelor arată că adoptarea legii nu va fi simplă, mai ales în domeniile în care veniturile sunt compuse din multe elemente variabile.