Scandalul clasificării raportului MCV. Ce o contrazice pe Ramona Mănescu

Draftul de raport privind MCV se primeşte sub formă confidenţială, nu clasificată, aşa cum a transmis Ministerul Afacerilor Externe, a precizat, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader, precizând că el în această formă a primit documentele de la Comisia Europeană.

1315 afişări
Imaginea articolului Scandalul clasificării raportului MCV. Ce o contrazice pe Ramona Mănescu

Scandalul clasificării raportului MCV. Ce o contrazice pe Ramona Mănescu

Tudorel Toader, care a condus ministerul Justiţiei în perioada 24 februarie 2017-23 aprilie 2019, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că el a primit draftul de raport privind Mecanismul de Verificare şi Cooperare sub formă confidenţială, nu clasificată, aşa cum susţin acum reprezentanţii ministerului Justiţiei şi ai ministerului Afacerilor Externe.

"Draftul de raport MCV se primeşte sub formă confidenţială. Autorităţile din România pot face unele observaţii, dacă le consideră necesare. Ulterior primirii eventualelor observaţii, Raportul se adoptă de către Comisie, se transmite autorităţilor române, devenind public", a transmis, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Justiţiei.

Tudorel Toader a subliniat că oficialii Comisiei Europene nici nu au interesul clasificării draftului de raport, "în sensul bun al cuvântului, Comisia are interesul transparenţei acestuia".

"Să nu confundăm un document confidenţial cu un document clasificat. La ministerul Justiţiei eu am primit drafturile de raport în formă confidenţială", a conchis Tudorel Toader.

În replică, actualul ministru al Justiţiei, Ana Birchall, îl acuză pe Tudorel Toader că nu cunoaşte regimul documentelor din instituţia pe care a condus-o. "Probabil că domnia sa nu cunoaşte regimul. Înţeleg că nici nu era mîn minister atunci când colegii şi colegele mele lucrau la eventualele obsevaţii. Eu m-am săturat de atâtea minciuni propagate în spaţiul public. S-a demonstrat că spun adevărul şi anume că ministerul Justiţiei nu a intervenit nici sub forma regimului documentului şi nici asupra termenelor de răspuns ", a declarat, luni, Ana Birchall.

Controversele privind clasificarea draftului de raport MCV au început după ce Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Lia Savonea, care a avut în ultima perioadă numeroase conflicte cu Ana Birchall, acestea culminând cu o sesizare a Curţii Constituţionale, a acuzat, sâmbătă, că nu poate consulta documentul, din cauză că ministerul Justiţiei a stabilit în grabă o întâlnire şi din cauză că acesta a fost clasificat, solicitând prelungirea termenului acordat la o săptămână şi declasificarea draftului.

Potrivit reprezentanţilor CSM, ministerul Justiţiei a trimis vineri seara, la ora 20.16, o solicitare către preşedintele şi vicepreşedintele CSM ca până sâmbătă,la ora 12.00, un membru al Consiliului sau un reprezentat autorizat să participe, la sediul ministerului, la întâlnirea organizată pentru dezbaterea Raportului MCV pentru anul 2019.

Oficialii CSM au spus că Ministerul Justiţiei a informat că raportul are regimul unui document clasificat şi poate fi consultat numai la sediul Ministerului, iar participanţii la întâlnirea organizată trebuie să fie autorizaţi pentru a avea acces la informaţii clasificate, aceste solicitări fiind considerate de CSM „fără precedent şi inadmisibile”.

„Precizăm că este fără precedent şi inadmisibil pentru exercitarea prerogativelor constituţionale ale Consiliului ca Raportul MCV să poată fi consultat de către membri în regimul unui document clasificat şi într-o perioadă atât de scurtă, aspect ce conduce la imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către membrii care nu au acces la informaţii clasificate. Clasificarea Raportului MCV în regimul unui document secret, deşi acesta poate avea cel mult caracterului unui document nepublic, conduce către presupunerea rezonabilă că acest demers nu a fost efectuat cu respectarea tuturor condiţiilor impuse de Legea nr. 182/2002 privind documentele clasificate”, a arătat CSM în comunicatul transmis sâmbătă.

Reprezentanţii CSM au mai spus atunci că acordarea unui termen de doar câteva ore pentru desemnarea unui reprezentant al Consiliului care să participe la dezbaterea Raportului MCV, în condiţiile în care sunt cunoscute prevederile legale ce stabilesc modul de întrunire al membrilor Consiliului şi cvorumul necesar desfăşurării lucrărilor, reprezintă „o modalitate de lucru prin care se urmăreşte excluderea Consiliului din procedura formulării observaţiilor cu privire la concluziile raportului”, iar acest lucru „naşte o legitimă îngrijorarea cu privire la modalitatea de abordare, analiză şi gestionarea a celorlalte aspecte esenţiale pentru funcţionarea justiţiei utilizată de Ministerul Justiţiei”.

În replică, ministrul Justiţiei a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că procedura în ceea ce priveşte raportul MCV a fost aceeaşi ca în anii trecuţi, atât în privinţa regimului juridic al documentului, cât şi al termenului de răspuns, precizând că nu a avut nicio implicare în clasificarea raportului MCV sau în termenul scurt de răspuns transmis către Consiliu.

„Minciuni! Procedura din acest an a fost exact ca şi în anii trecuţi, atât din punctul de vedere al regimului documentului, cât şi a termenului de răspuns din partea autorităţilor române. Conform uzanţelor diplomatice Ministerul Justiţiei nu primeşte direct documentul, ci prin MAE. Ministerul Justiţiei nu a stabilit nici regimul juridic al documentului, draft raport MCV, nici termenul de răspuns. Fără a avea o obligaţie legală, dovadă că în ultimii ani CSM nu a fost invitat să participe la discuţiile din această fază, respectiv formulare de observaţii la draftul raportului MCV, dintr-un gest de bună credinţă, dialog şi curtuazie instituţională, am invitat-o pe doamna Savonea şi pe vicepreşedinte Solomon (ei fiind persoane cu care delegaţia MCV s-a întâlnit în vară) să participe la întâlnirea de lucru organizată azi (sâmbătă – n.r.) la MJ. I-am invitat exact în momentul în care şi noi am fost notificaţi de MAE”, a declarat Ana Birchall, pentru MEDIAFAX.

Şi Raluca Prună, care a condus ministerul Justiţiei între 17 noiembrie 2015- 5 ianuarie 2017, susţine că draftul de raport MCV a fost dintotdeauna clasificat ca secret de serviciu.

"Pentru tot poporul: întotdeauna acest draft de raport MCV a fost clasificat ca secret de serviciu. În sensul legii române. De Ministerul Afacerilor Externe. Aşa că cine trage în MJ şi ministrul Birchall cu declasificarea nu ştie legea română. Declasifica cine a clasificat. Cui se simte lezat legea romană îi oferă calea contenciosului administrativ împotriva celui care a clasificat şi a informaţiei clasificate abuziv. Pariez că această cale nu va fi aleasă de conducerea CSM care ar fi descalificată profesional. Mai simplu e să se arunce cu dubiul în public. Se marchează un punct, cu susţinerea unor eminenţi chibiţi şcoliţi într-ale dreptului ca domnul Toader. Asta e pentru conspiraţionişti şi rătăciţi în lupta împotriva statului paralel în care victima e statul cu totul. Pentru lume care ştie carte, clasificarea unor informaţii nu e nimic nou sub soare şi nimic periculos dacă e făcută după lege. Nou poate fi numai că dl ministru Toader descoperă abia acum acest lucru. Nu aş vrea să spun că minte când scrie senin un neadevăr, aşa că îi dau beneficiul dubiului. Iar periculos poate fi numai faptul că raportul e dezastruos pentru unii care acum atacă. Şi raportul, imediat ce este adoptat de Comisie, e public. Aşa că să rămânem cu ochii pe ţintă, nu pe bucătăria premergătoare", a scris Raluca Prună, pe Facebook.

A venit imediat şi replica lui Tudorel Toader. "Poate să îi explice cineva Ralucăi Prună care este diferenţa dintre clasificat şi confidenţial, aşa simplu ca să înţeleagă ? Mulţumiri !", a transmis fostul ministru.

Ministerul Afacerilor Externe condus de Ramona Mănescu a explicat ulterior că proiectul de raport MCV se clasifică pentru a respecta cerinţele Comisiei Europene, care îl transmite părţii române astfel încât Ministerul Justiţiei să formuleze eventuale comentarii într-un termen scurt.

„Potrivit cutumei existente, în perioada imediat premergătoare adoptării şi publicării de către Comisia Europeană a raportului său privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană transmite părţii române, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, proiectul raportului, pentru transmiterea acestuia către Ministerul Justiţiei, în vederea formulării unor eventuale comentarii factuale pe marginea acestui proiect. Ulterior, răspunsul Ministerului Justiţiei trebuie comunicat Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, într-un termen foarte scurt, stabilit de Comisia Europeană”, arată Ministerul Afacerilor Externe, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX.

Potrivit MAE, „consultarea Ministerului Justiţiei este un gest de curtoazie din partea Comisiei Europene, prealabil publicării versiunii finale a raportului”.

„Precizăm, totodată, că proiectul de raport se clasifică pentru a respecta cerinţele Comisiei Europene şi că nu au existat abateri în anii anteriori nici în privinţa procedurii urmate, nici în privinţa termenului de răspuns din partea autorităţilor române”, explică instituţia condusă de Ramona Mănescu, la solicitarea MEDIAFAX.

Articolul 4 din Hotărârea nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România arată că:

"(1) Potrivit legii, informaţiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanţa pe care o au pentru securitatea naţională şi de consecinţele ce s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate.
(2) Informaţiile secrete de stat sunt informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării şi care, în funcţie de importanţa valorilor protejate, se includ în următoarele niveluri de secretizare prevăzute de lege:
a) strict secret de importanţă deosebită;
b) strict secret;
c) secret.
(3) Informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu".

Potrivit raportului MCV din noiembrie 2018, adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de România. Tot la acea vreme, oficialii europeni au recomandat suspendarea procedurilor în cazul procurorilor de rang înalt.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare reprezintă un proces de verificare regulată a progreselor pe care ţara noastră le are în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta contra corupţiei. În decembrie 2006, Comisia Europeană a stabilit 4 „obiective de referinţă” pentru România, pentru evaluarea progreselor înregistrate în aceste domenii, iar pentru Bulgaria au fost stabilite 6 criterii. Cele 4 criterii iniţiale pentru România erau:

-asigurarea unui act de justiţie mai transparent şi mai eficient, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea şi monitorizarea impactului noilor Coduri de procedură civilă şi penală;

-instituirea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi privind verificarea averilor, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, cu rolul de a emite hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive;

-pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigaţii profesioniste şi imparţiale în legătură cu acuzaţii privind acte de corupţie la nivel înalt;

-adoptarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special în administraţia locală.

La 1 ianuarie 2007, momentul în care Bulgaria şi România au devenit ţări ale Uniunii Europene, cele două ţări mai aveau de rezolvat anumite obiective legate de reforma sistemului judiciar, de reducerea corupţiei din instituţiile statului şi de punerea sub control a crimei organizate, în cazul ţării vecine.

Nici până acum, Comisia Europeană nu a ridicat Mecanismul de Cooperare şi Verificare în cazul României.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici