Spitalele vor fi clasificate, până în iunie, în 5 clase de competenţă, bază de stabilire a finanţării

Clasificarea spitalelor a fost stabilită, miercuri, de Guvern prin aprobarea Strategiei naţionale de raţionalizare a spitalelor şi a sistemului de sănătate pentru 2011-2012.

Ministrul Sănătăţii a precizat că metodologia de clasificare va fi publicată în Monitorul Oficial până la 1 aprilie, iar toate unităţile sanitare publice vor fi incluse într-un proces de clasificare care se va desfăşura pe un termen de încă maximum 30 zile, astfel încât de la începutul lunii să poată intra în vigoare noul contract-cadru din sănătate.

Fiecare unitate sanitară va trebui să facă o autoevaluare, care să fie verificată de Direcţia de Sănătate Publică, iar în urma verificării acestor evaluări Ministerul Sănătăţii va emite un ordin de clasificare a spitalelor.

Prima clasă de clasificare o reprezintă cea de competenţă foarte înaltă, care corespunde practic profilului de spital regional de urgenţă, dar în care, potrivit ministrului, nu se poate înscrie în prezent niciun spital din România.

"Astăzi, în România nu există niciun spital care să se încadreze la clasa unu de competenţă foarte înaltă. Chiar dacă noi vom creiona un sistem de finanţare pe clasa unu, astăzi nu avem niciun spital căruia să-i dăm atâţia bani cât dorim să dăm", a spus Cseke.

Acesta a precizat că din cele 18 specialităţi care ar trebui să se regăsească într-un spital de clasa întâi, Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Constanţa îi lipsesc 3 specialităţi, celui din Mureş-4, celui din Timişoara - 4, celui din Cluj - 7, celui din Iaşi - 10, iar la Spitalul Universitar din Bucureşti sunt 6 specialităţi lipsă.

Ministerul Sănătăţii a arătat că, dacă autorităţile locale înţeleg să colaboreze, până la sfârşitului anului pot fi create două-trei centre care să fie incluse în prima clasă.

"Cele mai mare şanse le au Mureşul, Constanţa şi Tmişoara, acestea sunt cele care au cele mai puţine lipsă domenii", a afirmat Cseke.

Clasa a doua de clasificare va fi cea de competenţă înaltă, iar în aceasta ar trebui să fie incluse spitalele care deservesc un judeţ şi judeţele limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mare de complexitate.

"Aici, momentan, se vor include spitalele care practic ar trebui să fie incluse în clasa unu, pentru că ele nu vor avea specialităţile necesare şi probabil se vor putea clasifica numai la clasa a doua, precum şi spitalele clinice judeţene de urgenţă din centrele universitare netradiţionale sau mai puţin importante", a arătat ministrul Sănătăţii.

Clasa a treia va fi cea de competenţă medie, reprezentând unităţile care deservesc raza judeţului şi, prin excepţie, judeţe limitrofe, precum spitalele judeţene de urgenţă neclinice care nu sunt în centre universitare.

Clasa a patra este reprezentată de competenţa de bază, în care vor fi incluse unităţi care deservesc unitatea administrativ-teritorială şi care se limitează la afecţiuni cu grad mic de complexitate.

Clasa a cincea va fi cea de competenţă limitată, respectiv unităţi medicale pentru boli cronice sau servicii medicale într-o singură specialitate.

"Finanţarea spitalelor se va face pe baza acestei clasificări, cu cât eşti într-o clasă superioară, oferi servicii şi un tratament mai complex, cu atât finanţarea va fi mai mare", a susţinut ministrul Sănătăţii.

Noul contract-cadru privind acordarea asistenţei medicale va intra în vigoare la 1 iunie, cu două luni mai târziu decât termenul stabilit iniţial, pentru a finaliza în prealabil procedura de clasificare a spitalelor, pe baza căreia vor fi alocate şi fondurile aferente finanţării spitalelor.

Strategia mai prevede informatizarea sistemului şi introducerea cardului de sănătate, ministrul asigurând că nu există costuri suplimentare pentru asigurat faţă de acel cost deja anunţat, de circa 2 euro, nicio declaraţie notarială în plus la eliberarea cardului de sănătate şi nicio altă categorie de cheltuială pentru o eventuală analiză medicală.

O altă măsură cuprinsă în Strategie se referă la elaborarea planului naţional de resurse umane în sistemul serviciilor de sănătate publică în România, ministrul arătând că în prezent sunt 11.000 medici de familie şi în pregătire, în perioada de rezidenţiat, încă 4.800.

"Este exclus ca aceşti 4.800 să poată intra în sistemul reţelei asistenţei medicale primare, pentru că nu a existat o strategie, un plan de resurse umane, referitor la ce domenii dorim să dezvoltăm" a spus Cseke. Astfel, anul trecut numărul de rezidenţi pe medicină de familie a fost scăzut la jumătate, deoarece acest segment este aproape în totalitate acoperit şi nu mai e nevoie pe acest domeniu de specialitate.

Strategia naţională de raţionalizare a spitalelor şi a sistemului de sănătate cuprinde şi crearea unui Fond naţional de reechilibrare a bugetelor spitalelor, care va avea ca principale criterii clasificarea spitalelor şi principiul "banii urmează pacientul".

De asemenea, se prevede încurajarea, prin mecanisme financiare, a participării asiguratorilor privaţi în sistemul asigurărilor de sănătate, dar şi introducerea pachetului minimal de servicii medicale, cu expertiza Băncii Mondiale.

"În completarea acestui pachet minim de servicii medicale, asiguraţii vor putea accesa asigurările private de sănătate şi ne propunem să crească numărul de asigurări private în sistem" a arătat ministrul.

În ceea ce priveşte procesul de acreditare a spitalelor, Cseke a declarat că termenul până la care acestea pot depune cereri pentru obţinerea acreditării nu va mai fi prelungit.

"Spitalul care nu face cerere de acreditare va pierde dreptul de a i se aloca fonduri publice. Procedura de clasificare are un termen clar şi ferm prevăzut. Mesajul către managerii de spitale şi către autorităţile locale este să ia în serios acel termen. Mai sunt trei luni şi îi rog să depună aceea documentaţie pentru acreditare" a spus ministrul.

El a arătat că finanţarea sistemului spitalicesc trebuie regândită, având în vedere şi faptul că se preconizează intrarea în vigoare a directivei europene care liberalizează serviciile de sănătate în statele membre ale UE.