STUDIU   Stăm prost la reciclare. România este departe de obiectivele europene

„Pentru 2021 estimăm continuarea tendinţei de creştere începută în 2016 şi depăşirea nivelului de 13 miliarde de lei. Pe termen mediu ne aşteptăm la o accentuare a tendinţei de creştere în cazul accesării şi implementării cu succes a Planului Naţional de Rezilienţă, în baza concentrării substanţiale a jaloanelor în jurul indicatorilor de mediu”, a declarat Tudor Malearov, Business Development Manager KeysFin, în cadrul celei de-a VI-a ediţii a Forumului de Mediu organizat de către Universul Juridic.

Din perspectivă judeţeană, Capitala conduce cu o cifră de afaceri de 2,7 miliarde de lei care reprezintă 21,6% din total, urmată de companiile înregistrate în judeţele Ilfov (7,4% din total), Braşov (6,8% din total), Arad (6% din total) şi Galaţi (5,1% din total). Împreună, primele 5 judeţe au generat 47% din cifra de afaceri a companiilor de reciclare locale în 2020.

Numărul companiilor de reciclare care şi-au raportat rezultatele anuale a crescut cu 1,7% faţă de 2019 şi a fost cu 2,6% mai mare decât în 2016, la 3,5 mii companii în 2020 (în baza datelor disponibile în aprilie 2022). Numărul insolvenţelor a scăzut cu 7,8% faţă de 2019 şi cu 34% faţă de 2016, la 59 în 2020.

Rezultatul net al industriei de reciclare (profitul net minus pierderea netă) a crescut cu 38% faţă de 2019 şi a fost cu 95% peste nivelul din 2016, atingând nivelul record de 748 milioane de lei în 2020. Dintre cele 3,5 mii de companii analizate, 1.970 au înregistrat profit (56%), 1,1 mii pierderi (31%), în timp ce restul au raportat un rezultat nul în 2020.

„În medie un cetăţean european a generat echivalentul a aproximativ 7 tone de deşeuri în 2018, potrivit ultimelor date de la Eurostat. România s-a situat pe locul 6, cu echivalentul a 11,5 tone per locuitor însă dintre acestea, România a înregistrat cea mai mare pondere de deşeuri minerale la nivelul Uniunii Europene: de 90,3% din total deşeuri generate. Planul Naţional de Rezilienţă reprezintă o oportunitate în re-tehnologizarea activităţilor de minerit şi extracţie pentru eficientizarea producţiei: performanţe sporite cu amprentă redusă asupra mediului”, punctează analiştii KeysFin.

Situaţia în Europa

La nivel european, mai mult de jumătate dintre deşeuri (54,6%) au fost valorificate prin reciclare (37,9%), operaţiuni de umplere (10,7%) sau energetic (6%). Din restul de 45,4%, majoritatea deşeurilor, respectiv 38,4% din total au fost depozitate. Dacă Italia şi Belgia au rate de reciclare de peste 75%, România se situează pe penultimul loc din UE cu o rată de reciclare de 3,2% din total deşeuri generate.

Cea mai mare pondere din deşeurile generate, de 95,5% sunt depozitate, România fiind pe locul al doilea în Uniunea Europeană după Bulgaria unde indicatorul este la 96,6%. La polul opus se regăsesc Slovenia şi Danemarca cu 3,7% respectiv 5,9% dintre deşeuri eliminate prin depozitare în 2018.

Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor (la sfârşitul perioadei) care au avut ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 3700 (Colectarea şi epurarea apelor uzate), 3811 (Colectarea deşeurilor nepericuloase), 3812 (Colectarea deşeurilor periculoase), 3821 (Tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase), 3822 (Tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase), 3831 (Demontarea/dezasamblarea maşinilor şi a echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor), 3832 (Recuperarea materialelor reciclabile sortate) sau 3900 (Activităţi şi servicii de decontaminare). Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase în aprilie 2022.