Video STAREA DE URGENŢĂ. Tratament degradant şi inuman, prin decret prezidenţial, pentru 20.645 de oameni privaţi de libertate

  • Interzicerea pachetelor te lipseşte de lucruri absolut necesare, de la săpunul cu care te speli, până la aparatul de ras sau tampoane
  • Nici gardienii, nici deţinuţii nu sunt testaţi pentru COVID-19; un singur deţinut infectat ar putea deveni bombă epidemiologică
  • 3,78 lei/zi este suma pentru hrana unui deţinut
5690 afişări

Daniela Tarău este preşedintele Asociaţiei de luptă şi protecţie împotriva abuzurilor statului.  În anul 2009 a câstigat la CEDO după ce a fost închisă 1 an şi 10 luni pe nedrept. În 2015, în  urma revizuirii procesului a fost găsită nevinovată, iar în 2016 a fost despagubită de statul român.

Reporter: Ce prevede decretul privind starea de urgenţă semnat de preşedintele Iohannis pentru persoanele lipsite de libertate? Care sunt cele mai îngrijorătoare puncte şi de ce?

Daniela Tarău, doctor în drept: E un singur articol care restrânge o serie de drepturi. Articolul 47 din decret care spune că în executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului vizitei intime, a dreptului de a primi bunuri prin sector vizita, cât şi recompensele constând prin permisiunea de ieşire din penitenciar se suspenda. Administraţia Naţională a Penitenciarelor a fost o instituţie destul de blamată şi în continuare probabil va fi. De data asta însă nu e în grădina lor alegerea, nu le-a aparţinut, ci a venit prin decretul preşedintelui. Am stat şi m-am gândit destul de bine ca un om care a trecut pe acolo cândva. Faptul că suspenzi vizitele, repet, pe perioada stării de urgenţă, este ok pentru că nu mai ai contact cu mediul exterior, mediu ce ar putea să-ţi aducă virusul în unitatea de deţinere respectivă. Dar au suspendat dreptul la pachete, că asta de fapt este una din marile probleme.

Reporter: De ce erau atât de importante pachetele primite de acasă? Cum este mâncarea în puşcărie?

Daniela Tarău, doctor în drept: Dintotdeauna pachetul primit de acasă este nu numai un plus, ci este o necesitate absolută. Acum vă imaginaţi că ce asigura ei acolo nu e… Nici nu ştiu daca pot mai mult. Mă uit în fiecare an pe bugetele lor. Este foarte greu să poţi să asiguri hrana…În momentul ăsta sunt custodiaţi în unităţile de deţinere româneşti 20.645 de deţinuţi. Bugetele nu sunt grozave. M-am uitat pe bilanţul de la 2019, suma alocată exclusiv hranei unui deţinut era de 3,78 de lei pe zi. Adunat, poţi să le dai să mănânce dar, nu aşa cum ar trebui. Nu putem vorbi de faptul că oamenii ăştia fac foamea pentru că mănânci pâine goală şi nu faci foamea, cumva. Interzicerea pachetelor însa te lipseşte de  lucruri care iţi sunt absolut necesare de la săpunul cu care te speli până la aparatul de ras sau tampoane, de la bărbaţi până la femei. Nu este în regulă.

Reporter: Lipsa pachetelor cu tot ce decurge, dacă nu este hrană destulă, dacă nu au acces la mijloacele de igienă, mă gândesc şi la bărbaţi şi la femei, dacă nu ai acces la vată, la săpun, ceea ce este absolut necesar in fiziologia femeii, nu este un abuz ?

Daniela Tarău, doctor în drept: Ne întoarcem la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de la care România a derogat, e un tratament degradant şi inuman, aici se încadrează. Încadrarea se face pe articolul trei. Am trăit pe propria piele lucrul asta, când am fost surprinsă ca o instanţă românească, cel puţin în cazul meu, să constate încălcarea art. 3, dar măcar ăsta nu s-a derogat că nu poţi, e drept absolut.

Reporter: Ştiu că există magazine în penitenciare, de ce sunt prohibitive pentru foarte mulţi deţinuţi, care este adaosul comercial la produse?

Daniela Tarău, doctor în drept: Şi asta a fost o discuţie. Magazinele din incinta penitenciarelor practică un adaos comercial mare, el este 300%, 500%, merge şi mai sus.  Dar el nu este interzis, este permis . Cei care deţin magazinele astea argumentează că neavând vad comercial, vânzarea lor nu este una nemaipomenită, cu toate că dacă te gândeşti acolo cumpărături zilnic de un număr de persoane. Magazinul din colţul străzii de la mine în mod cert nu face vânzarea pe care o face un magazin din penitenciar. Pentru că acolo într-o zi, cu siguranţă, 20 de deţinuţi fac cumpărături.  Din ce pot şi cât pot.

Reporter: Dar restul, cei care nu îşi permit?

Daniela Tarău, doctor în drept: Cei care nu îşi permit, mai sunt ajutaţi de ceilalţi, există un soi de deontologie, de solidaritate şi pe acolo dacă vreţi, se ajuta între ei, unii mai ies la muncă. Bine în momentul acesta este picată orice formă de a lucra undeva sau de a primi vreo remuneraţie cu care să îşi poată face cumpărăturile.  De asta spun că pachetul unui deţinut este foarte important. Am stat de vorbă ieri cu un director de penitenciar pe care l-am întrebat dacă au probleme, acum probleme sunt peste tot, dar îmi spunea, şi sper să fie aşa, că zilele astea o să existe un ordin de ministru prin care o să sporească nivelul caloriilor pe care orice deţinut îl va primi în această perioada.

Reporter: Ce înseamnă asta?

Daniela Tarău, doctor în drept: Ar putea să însemne, de undeva, nu ştiu de unde, un salt în buget, suplimentăm puţin bugetul. Aştept să văd. Asta înseamnă că o sumă de bani va pleca către ANP sau ANP a identificat în propriul buget o sumă şi o poate redirecţiona către mâncarea deţinuţilor. Mi s-au dat asigurări că au fost identificaţi bani şi au fost achiziţionate materiale şi echipamente sanitare, dezinfectanţi, hârtie igienică, materiale necesare în epidemia asta în fiecare penitenciar, că s-au distribuit pe camere, mi s-au spus lucruri care au sunat bine. Sper să nu fi fost doar spuse, pentru că în prezent nu se poate verifică o informaţie de genul asta.

Reporter: Deţinuţii nu primesc vizite, dar personalul care lucrează vine din afara penitenciarului. Cum vin, cu ce mijloace de transport, sunt testaţi pentru COVID-19?

Daniela Tarău, doctor în drept: Avem o problemă şi aici şi am să vă răspund cu răspunsul pe care un director al unui penitenciar important din România mi-la dat ieri . Oamenii aceştia merg la muncă de obicei cu maşina personală. Pentru cei care nu pot merge cu maşina personală există un autobuz care îi culege din anumite locuri, există un traseu prestabilit. Mai ştiu că 30% din efectivul personalului a fost trimis acasă pe post de rezervă pentru că în situaţia în care cei aflaţi la lucru s-ar infecta, să poată fi înlocuiţi. Pe de altă parte am înţeles că exista un triaj sanitar, adică la intrarea în tură fiecare e cumva dezinfectat, e cumva văzut de cineva care îl întreabă dacă are simptome. Nu ştiu cum poţi sa iţi dai seama!!! L-am întrebat pe domnul director ieri care este cea mai mare îngrijorare pe care o are domnia sa cu privire la penitenciarul pe care îl conduce. Îngrijorarea zilei de ieri era ca nu cumva personalul să infecteze deţinuţii, pentru că pe partea cealaltă izolarea este totală, nu mai există contact între deţinuţi şi sunt izolaţi cu toţii în camerele de deţinere. Asta înseamnă că nu se mai mişcă liber, chiar cei care au regim liber, semideschis, care aveau acest drept. Teama majora ar fi că personalul venit din exterior ar putea să îi infecteze pe deţinuţi.

Reporter: Ce s-ar întâmpla în acest caz?

Daniela Tarău, doctor în drept: Cred că un singur deţinut într-un penitenciar infectat ar putea deveni bombă epidemiologică. Dacă ai un deţinut infectat este clar că până îl testezi  un deţinut a infectat toată camera cu 20-30-40 de deţinuţi. Atunci din start ai creat acolo o masă critică.

Reporter: Câţi medici sunt într-un penitenciar?

Daniela Tarău, doctor în drept: Probabil maxim doi, şi asta este o cifră optimistă. Există o echipă de medici destul de restrânsă, nu vă imaginaţi că găsiţi acolo toate specializările. Un exemplu de bună practică ar fi Penitenciarul Rahova care ar putea fi un exemplu pentru că cineva mi-a dat informaţia că acolo ar veni, în caz de urgenţă, şi medici din exterior care să trateze, dar în rest…

Reporter: Este foarte greu pentru noi care suntem în libertate să stăm în autoizolare şi simţim presiunea psihică. Ce presiune s-a creat acum în penitenciare prin tăierea tuturor acestor drepturi?

Daniela Tarău, doctor în drept: Vă daţi seama că dacă simţim noi cei de acasă presiunea, acolo presiunea puteţi să o înmulţiţi cu trei. Sunt lipsiţi de legătură cu familia. S-au suplimentat convorbirile cu familia, cu mediul suport cum spun ei, s-au distribuit câte 75 de minute pe zi pentru fiecare, ca să detensioneze un pic situaţia. Mai cred că cel mai mare sentiment care pune stăpânire şi pe ei este frica în faţa unui duşman necunoscut. Ori frica naşte o grămadă de probleme pe care nu le poţi controla până la final, aţi văzut ce s-a întâmplat la Satul Mare, asta a fost o situaţie clasică.

Reporter: Vă referiţi la cei care au murit când au incendiat saltelele. A fost un gest de disperare?

Daniela Tarău, doctor în drept: Probabil că s-a vrut a fi un protest iniţial şi a degenerat, a fost şi la începutul epidemiei şi i-a prins nepregătiţi şi pe cei de acolo că şi răspuns de reacţie. De regulă, când sunt revolte, şi au mai fost în ultimii 30 de ani proteste în penitenciarele României, deţinutul încearcă să încetinească intrarea poliţiştilor în camere şi acolo cred că a fost o greşeală, cel mai probabil au dat foc la saltele, au blocat uşa cu paturile şi atunci s-a întâmplat.

Reporter: Există psihologi care ar putea să consilieze să atenueze tensiunea asta care se acumulează?

Daniela Tarău, doctor în drept: Există la nivelul fiecărui spital un psiholog, un asistent social, e o echipa mică formată din unu-doi oameni pe care îi aloci la 1000 şi ceva de persoane, e greu să facă faţă.  În situaţii de genul acesta cred că ar fi mai bună o consiliere colectivă, să faci consiliere de grup are un efect destul de puternic. Faptul că scoţi zece-cincisprezece deţinuţi într-o încăpere şi comunică între ei şi le dai o tema şi îi ţii ocupaţi are un efect  mai mare decât consilierea individuală. Lucrul acesta nu mai este posibil şi trebuie înlocuit cu ceva, nu ştiu cu ce. Nu am văzut încă în comunicatele ANP-ului, pentru că observ că în fiecare zi comunică planul de măsuri pe care l-au adoptat şi de care se ţin, sper să nu fie doar un comunicat.

Reporter: Care este situaţia  în acest moment în arestul din Poliţia Capitalei?

Daniela Tarău, doctor în drept: Dacă într-un penitenciar mai poţi face câteva lucruri, într-un arest preventiv lucrurile stau mult mai grav, nu ştiu cum se pot izola, camerele de arest preventiv sunt mici şi iată, mă întorc şi vă spun că autoritatile au călcat pe bec, pentru că aici art. 3 îl poate constata încălcat oricând Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, că nu poţi să derogi de la el. Într-un arest preventiv gândiţi-vă că este foarte greu să îi împarţi, să îi ţii doi, trei, patru oameni. Din punctul meu de vedere, fiind încăperi foarte mici, înghesuite, e greu să poţi să iei măsuri acolo. Poţi să faci lucruri de altă natură. Pentru că aşa cum sunt suspendate drepturi sunt suspendate şi obligaţii. De exemplu, în cazul celor care se află sub control judiciar, cei care trebuie să meargă la consilierul de probaţiune, acolo s-a suspendat tot. Puteai să faci şi aici un lucru de genul ăsta, am văzut o poveste din asta la italieni, ştiu că au eliberat , pentru că începuse un soi de răzmeriţă din cauza epidemiei, aici este o împletire ciudată între executarea pedepsei şi actul de justiţie, e complicat la noi.

Reporter: De cealaltă parte a baricadei, ştiu că aveţi soţul poliţist, cum sunt protejaţi poliţiştii?

Daniela Tarău, doctor în drept: Uitaţi-vă pe stradă şi o să vedeţi, o mască şi o pereche de mănuşi. Nimic altceva. Nu vorbim neapărat de soţul meu. Uitaţi-vă pe stradă şi o să vedeţi că sunt protejaţi exact cum suntem şi noi, cu masca şi cu o pereche de mănuşi. Nu am văzut altceva şi sunt totuşi în linia întâi sunt primii care pot fi infectaţi.

Reporter: Ce se întâmplă cu un deţinut care şi-a ispăşit pedeapsa şi trebuie eliberat şi ce se întâmplă cu cei care primesc o condamnare şi trebuie să înceapă regimul de detenţie?

Daniela Tarău, doctor în drept: În momentul acesta îmi este greu să cred că un judecător va redacta o hotărâre de condamnare, cu siguranţă va amâna pronunţarea probabil şi o va redacta după, adică omul va fi încarcerat în condiţia în care nu se poate amâna şi trebuie. Cei care întră astăzi în penitenciar, intră în zona de carantină 21 de zile. Vor întra direct în zona de izolare. Nu e cazul să mai discutăm de aglomerare, dacă îţi trebuie trei camere de deţinere pentru că îţi intră trei deţinuţi, atunci îi înghesuie pe ceilalţi în restul camerelor ca să îi poată ţine pe ei izolaţi. Au identificat această soluţie, am discutat-o şi am înţeles că nu îşi permit mai mult pentru că ei sunt un mediu închis, nu vorbim numai de deţinuţi ci vorbim şi de personal, toată lumea devine egală în faţă virusului. La prima întrebare în cazul unui deţinut care şi-a ispăşit pedeapsa nu derogăm, se eliberează în ziua aceea, nu rămâne nimeni în plus. Nu execută nimeni în plus faţă de ce prevede legea. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici