STENOGRAME din scandalul de la Spitalul de Arşi: Asistenta lui Antohi sfătuia pacienţii să se opereze la spital, pentru că e mai ieftin cu 1.000 euro

Asistenta şefului Secţiei de Chirurgie Plastică de la Spitalul de Arşi le recomanda viitorilor pacienţi să se opereze la spital, şi nu la clinică privată, pentru că diferenţa de preţ este de aproximativ 1.000 de euro, se arată în referatul cu propunerile de arestare din dosarul operaţiilor estetice.

2386 afişări
Imaginea articolului STENOGRAME din scandalul de la Spitalul de Arşi: Asistenta lui Antohi sfătuia pacienţii să se opereze la spital, pentru că e mai ieftin cu 1.000 euro

STENOGRAME din scandalul de la Spitalul de Arşi: Asistenta lui Antohi sfătuia pacienţii să se opereze la spital, pentru că e mai ieftin cu 1.000 euro (Imagine: Mediafax Foto)

Potrivit documentului citat, asistenta medicului Nicolae Antohi discuta cu pacientele şi se interesa despre starea lor materială, pentru a le recomanda locul unde ar trebui să se opereze. Acest lucru reiese din mai multe discuţii interceptate de procurori, între care:

"Asistenta C.: Intervenţia unde doreşte să aibă loc?

Doamna: Ă....adică ca locaţie? spuneţi

Asistenta C.: Da, da, da.

Doamna: Nu cred....

Asistenta C.: În domeniul privat sau la spital.

Doamna: În domeniul privat.

Asistenta C.: A, în domeniul privat, că asta e foarte important. Ă...

Doamna: Care este diferenţa?

Asistenta C.: De cost, evident.

Doamna: De cost. Îmi puteţi spune ambele variante, nu ştiu....

Asistenta C.: Păi dacă dumneaei a fost la consultaţie presupun că doctorul A. i-a spus, e o diferenţă de aproape 1000 de euro.

Doamna: Am înţeles.

Asistenta C.: Putem discuta deschis?

Doamna: Ă... da.

Asistenta C.: O dau banii afară din casă? ... (râde)... sau munceşte pentru ei?

Doamna: A...munceşte greu pentru ei.

Asistenta C.: În cazul acesta, sincer, haideţi să adoptăm varianta spital, pentru că e vorba de o noapte de stat. Şi...

Doamna: Am înţeles.

Asistenta C.: .. aici la doctorul A. este un spital de chirurgie plastică şi reparatorie, nu sunt decât cazuri similare, rinoplastie, implant, nu are motive să fie îngrijorată"

 

Chitanţă pe banii pentru operaţie, "mult mai dificil" de dat

Faptul că între preţul plătit la o clinică privată şi cel de la spitalul de stat este o diferenţă de 1.000 de euro rezultă şi dintr-o altă discuţie purtată cu un viitor pacient. Acesta se interesa şi de chitanţă pe banii daţi pentru operaţie, în legătură cu care asistenta medicului Antohi spunea că este "mult mai dificil".

"N.R.: (neinteligibil) Să imi factureze chitanţă este mai dificil?

Asistenta C.: Mult mai dificil.

N.R.: Am înţeles. Adică va fi şi mai costisitoare?

Asistenta C.: Deci fiţi atent. Doctorul operează şi în spital şi în domeniul privat. În spital este mai ieftin cu 1.000 şi ceva de euro pentru o noapte de stat cu toată încrederea. Pentru dânsul, 99% din activitatea desfăşurată acolo este. Şi sâmbete şi duminici, de dimineaţă până seara. Şi în domeniul privat merg doar persoanele care chiar vor să fie..."

Într-o altă discuţie interceptată, asistenta dădea asigurări că medicul Nicolae Antohi "este foarte maleabil şi foarte înţelegător" când vine vorba despre bani, în cazul în care pacientului i se pare că preţul este "doborâtor".

"[…]Asistenta C.: Pe urmă...dacă este...(neinteligibil) care pe dânsul îl poate preocupa din punct de vedere profesional...(neinteligibil)...rândul viitor. În cazul în care vi se pare doborâtor ce cost vă spune, rugaţi-l să se mai gândească un pic. Este foarte maleabil şi foarte înţelegător. Nu este genul care să conteze...toţi avem nevoie de bani...el nu este genul care să ţină cont de aşa ceva.

N.R.: Am înţeles. Vă spun sincer, este primul loc unde vin să mă interesez. Adică mi-am făcut o listă să mă mai duc şi prin alte părţi.

Asistenta C.: În mod obişnuit poate fi undeva în jur de 1.700 până în 2.000. Cam aşa.

N.R.: Da, da...şi acolo unde aţi zis dumneavoastră la spital tot atât?", potrivit referatului cu propunere de arestare.

 

"Încercaţi să obţineţi bilet de trimitere cu diagnosticul deviaţie de sept"

Aceeaşi asistentă îi sfătuia pe viitorii pacienţi să facă rost de bilete de trimitere de la medicul de familie, cu diagnosticul "deviaţie de sept", astfel încât să poată fi creată aparenţa legală a operaţiilor, susţin anchetatorii.

"Asistenta C: Deci, încercaţi să obţineţi un bilet de trimitere de la medicul de familie către spitalul de chirurgie plastică şi reparatorie cu diagnosticul deviaţie de sept.

PDA: ÎhÎ!

Asistenta C: Adeverinţă de salariat sau de student, ceva?

PDA: …de student.

Asistenta C: Aşa o adeverinţă de student şi cu aceste două hârtiuţe… asta ar însemna pe opt, marţi dimineaţa să mergeţi la analize.

PDA: Ok!

Asistenta C: Dar sunaţi-mă în momentul când obţineţi biletul de trimitere ca să vedem cum procedam, da?

PDA: Îhî! păi da, păi atunci… ramâne pe săptămâna viitoare şi eu fac rost de foile astea două.

Asistenta C: Intervenţia rămâne stabilită pe data de nouă şi între timp dumneavoastră faceţi rost de aceste două hârtiuţe şi va trebui să ne vedem pe luni după amiaza, o să incerc, să mai staţi de vorbă cu domnul Antohi şi eventual să rezolvăm atunci şi latura financiara, da?

PDA: A! da se plăteste şi înainte, am înţeles.

Asistenta C: Păi da, adică mă rog…

PDA: Ok!

Asistenta C: Cu o zi înainte. (...)

PDA: Şi atunci voi stabili eu unde să mă operez, adică în clinică sau în spital, nu?

Asistenta C: Păi nu, staţi un pic, dacă mi-aţi spus deja de analize făcute în spital, atunci opţiunea este către spital"

Managerul Spitalului de Arşi, Vitalie Stan, şeful Secţei de Chirurgie Plastică, Nicolae Antohi, medicii Aurelia Isac, Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Ioan Costică Ghiţă Plujdescu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu şi Elena Cristina Isac, precum şi o angajată a unei clinici private au fost reţinuţi vineri, în dosarul operaţiilor estetice.

Vitalie Stan, Nicolae Antohi şi Elena Cristina Isac au fost arestaţi preventiv, duminică, în urma unei decizii a Tribunalul Bucureşti.

În cazul celorlalţi medici de la Spitalul de Arşi pentru care procurorii au cerut arestarea preventivă, instanţa a decis cercetarea sub control judiciar. Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Potrivit anchetatorilor, medicii vizaţi în dosarul operaţiilor estetice pretindeau mită sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii, iar în cazul în care raportărilor acestora erau validate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti deconta aproape 5.000 de lei pe operaţie.

Procurorii susţin că pacienţii care doreau efectuarea unor operaţii estetice contactau suspecţii, medici angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, în baza unor anunţuri postate pe internet sau la recomandarea altor pacienţi care au efectuat operaţii similare.

Suspecţii, medici în specialitatea chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică, ofereau consultaţii pacienţilor care doreau efectuarea unor operaţii estetice, atât în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, cât şi în cadrul unor clinici private, au mai spus anchetatorii.

"În discuţiile purtate, suspecţii le comunicau pacienţilor că pot opta pentru efectuarea intervenţiei în spitalul public sau într-o clinică privată, prezentându-le avantajele financiare (un preţ mai mic) de care ar fi beneficiat în cazul în care intervenţia s-ar fi realizat într-o unitate spitalicească publică. În situaţiile în care pacienţii optau pentru efectuarea intervenţiei în spital, astfel cum le indicau suspecţii, se întocmea documentaţia medicală în care erau menţionate un diagnostic şi un tip de intervenţie medicală nereale", a mai arătat Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, se întocmeau raportările către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), prin care se solicita decontarea serviciilor medicale.

"În cazul în care raportările erau validate de către CASMB şi SNSPMPDSB, se deconta suma de 4.921,83 lei pentru fiecare intervenţie medicală. Pentru «serviciile» oferite (efectuarea unor analize medicale, internarea într-un spital public în baza unui diagnostic fals, intervenţia chirurgicală propriu-zisă, folosirea frauduloasă a logisticii spitalului) medicii pretindeau cu titlu de mită sume cuprinse între 450 euro şi 3.400 euro, în funcţie de tipul intervenţiei, acestea fiind împărţite între membrii echipei operatorii (medicul principal de intervenţie, medicul secundar de intervenţie şi medicul anestezist)", au mai spus anchetatorii.

În acest dosar sunt urmărite penal 26 de persoane, pentru luare de mită, dare de mită, înşelăciune şi fals intelectual. Cercetările vizează 16 medici de la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, o asistenţă medicală şi nouă pacienţi, a precizat Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Anchetatorii au făcut, vineri, percheziţii la spital şi la 22 de adrese din Bucureşti, inclusiv la locuinţele unor medici, unde au găsit importante sume de bani.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici