Studiu: Ce ştiu şi ce nu ştiu românii despre radiaţiile electromagnetice şi despre 5G

În timp ce 37% dintre respondenţii studiului ANCOM se declară pasionaţi de tehnologie, 14% sunt tehnofobi, iar 49% se poziţionează neutru faţă de aceasta.

Respondenţii au identificat telefoanele mobile, antenele de telefonie mobilă şi liniile electrice de înaltă tensiune drept principalele surse de radiaţii electromagnetice (EMF). Aceştia au indicat vitezele tot mai mari de internet, apariţia 5G şi pandemia de coronavirus drept motivele principale ale preocupării lor faţă de radiaţii.

Totodată, studiul a arătat că, în România, principalele surse de informare cu privire la efectele posibile ale radiaţiilor sunt televizorul sau radioul (64%), diverse pagini de internet (54%) şi discuţiile cu familia sau prietenii (40%) sau reţelele sociale (39%).

„Studiul a arătat, de asemenea, că notorietatea 5G a ajuns la 62%, dar şi că 48% dintre respondenţi consideră că reţelele 5G radiază semnificativ mai mult decât 4G, deşi cei mai mulţi cunosc că tehnologia 5G foloseşte frecvenţe deja utilizate în prezent pentru comunicaţii. Şi la puteri chiar mai mici, după cum arată standardele şi măsurătorile noastre. Mai interesant, peste 60% dintre cei care au auzit de 5G sunt îngrijoraţi de răspândirea ştirilor false cu privire la noua tehnologie mobilă. Pentru aceştia şi pentru toţi cei interesaţi de informaţii corecte, obiective, verificate şi actualizate permanent de Autoritate, am creat secţiunea <5G pe înţelesul tuturor> în cadrul InfoCentrului ANCOM”, a declarat Eduard LOVIN, vicepreşedinte ANCOM.

Secţiunea „5G pe înţelesul tuturor” include informaţii diverse despre implementarea celei de-a cincea generaţii de tehnologie pentru comunicaţiile mobile, estimată să devină tehnologia dominantă în comunicaţiile mobile mondiale în jurul anului 2025, de la modul de funcţionare şi beneficiile aduse, până la monitorizarea câmpului electromagnetic şi organizarea licitaţiei de spectru radio pentru implementarea 5G în România.

„Serviciile comerciale 5G au fost lansate de operatorii prezenţi pe piaţa din România în prima jumătate a anului 2019 folosind licenţele de utilizare a spectrului de frecvenţe radio în banda de 3,4 – 3,8 GHz pe care le deţineau deja, câştigate în urma licitaţiei organizate de Autoritate în 2015. ANCOM acordă licenţe neutre din punct de vedere tehnologic, ceea ce înseamnă că nu condiţionează furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice utilizând o anumită tehnologie”, a explicat Bogdan IANA, vicepreşedinte ANCOM.

Potrivit studiului ANCOM, 55% dintre români nu ştiu că nivelul radiaţiilor de câmp electromagnetic este măsurat permanent în România, de peste 10 ani.

ANCOM monitorizează intensitatea câmpului electromagnetic generat de staţiile (antenele) de emisie utilizate pentru furnizarea serviciilor radio-TV şi de telefonie mobilă (inclusiv 2G, 3G, 4G, 5G) sau de către alte staţii de radiocomunicaţii utilizate pentru furnizarea altor tipuri de servicii de comunicaţii electronice. Cei 150 de senzori ficşi de monitorizare ANCOM sunt amplasaţi în Bucureşti şi alte 103 localităţi din ţară, în spaţiile publice în vecinătatea cărora există multiple surse de emisii radio. Senzorii funcţionează permanent, transmiţând rezultatele măsurătorilor o dată la 24 de ore, afişate sub formă de hartă care oferă şi detalii cu privire la locul, perioada şi nivelul măsurat al intensităţii câmpului electromagnetic, nivel exprimat în valoare absolută, dar şi în procente faţă de nivelurile reglementate maxim permise.

Rezultatele măsurătorilor efectuate de peste 10 ani de ANCOM arată că emisiile din România se situează cu mult sub limitele maxime stabilite la nivel naţional şi european.