Studiu: Românii petrec peste 4 ore pe zi pe internet. Ce platforme online consideră că sunt riscante

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Rezultatele studiului ANCOM arată că timpul mediu petrecut zilnic pe internet este de 4 ore și 19 minute, cu vârfuri de 5 ore şi 30 de minute pentru adolescenţii de 14-17 ani sau tinerii de 18-24 ani.

Principalele scopuri ale utilizării internetului sunt comunicarea, pentru 96% dintre respondenți, divertismentul (92%) și socializarea pe rețelele sociale (92%). Trei sferturi (75%) folosesc internetul pentru informare și, respectiv, cumpărături.

Rețele sociale, preferatele românilor

În topul platformelor online utilizate conduc rețelele sociale, despre care 96% dintre respondenți spun că le folosesc zilnic, cu o durată medie de peste 100 de minute. Tinerii între 14-17 ani petrec pe rețele sociale aproape 3 ore zilnic.

Raluca Turcan, cinci proiecte pentru protecția minorilor: Este în joc siguranța, poate chiar viața copiilor noștri

MerchantPro Compass: Primul trimestru cu dubla taxare a coletelor non-UE aduce +13% comenzi pe magazinele online locale. Fashion trece de la stagnare la +17%

Platformele de căutare și informare sunt folosite de 93% dintre respondenți, iar cele de video/music streaming de 90%.

De asemenea, platformele de cumpărături și servicii sunt utilizate de 83% dintre respondenți, iar jocurile online au o penetrare de 37% la nivel general, dar procentul este de 72% în rândul tinerilor de 14-17 ani.

Fraude și dezinformare

Studiul arată că 65% dintre respondenți au fost expuși, în ultimele 12 luni, la cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător pe internet și aproape jumătate dintre aceştia și-au schimbat modul în care utilizează platformele online ca urmare a experiențelor negative întâlnite.

Astfel, 51% au identificat conținut cu dezinformare și informații false, 38% au întâlnit deepfake și conținut fals generat cu inteligența artificială, 33% au identificat conturi false și impersonarea unor persoane/instituții, iar asupra a 31% dintre respondenți s-au încercat tentative de obținere frauduloasă a datelor sau phishing.

Totodată, 52% dintre respondenți consideră că sunt informați despre riscurile platformelor online, iar 79% știu că pot raporta conținutul ilegal direct la platformele online.

Platformele cu cele mai ridicate riscuri

În percepția respondenților studiului, platformele online asociate cu cele mai ridicate riscuri în utilizare sunt: TikTok (47%), Roblox și Snapchat (33 – 34%), Facebook, Discord și X (cu 29 – 30%). La polul opus, Pinterest, YouTube și LinkedIn sunt considerate deloc sau foarte puțin riscante de peste 60% dintre respondenţii care le cunosc.

68% dintre respondenți declară că verifică și, la nevoie, modifică setările de confidențialitate și securitate ale conturilor, iar 43% își limitează informațiile personale publicate online, în timp ce 40% folosesc autentificarea în doi pași.

70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de control parental și setările de siguranță oferite de platformele online pentru protejarea copiilor şi adolescenţilor, însă utilizarea lor efectivă rămâne redusă: doar 34% dintre părinți limitează timpul de acces, folosesc funcții de control parental sau monitorizează conținutul accesat de copii.

Despre părinți și copii pe internet

Peste jumătate (52%) dintre părinții cu copii minori au fost de acord cu crearea unui cont pe platformele online de către copiii lor, din care: 74% părinţi cu copii de 15-17 ani, 63% părinți cu copii de 12-14 ani, scăzând la 38% pentru părinții cu copii sub 12 ani.

47% dintre minorii participanți la studiu nu au cerut acordul părintelui la crearea conturilor pe rețelele sociale, iar o treime dintre minori spun că părinții lor nu folosesc nicio măsură tehnică de control.

Studiul a fost realizat la comanda ANCOM, prin interviuri online, și s-a desfășurat în perioada 4 august – 1 septembrie 2026 pe un eșantion de 1.450 de respondenți.