Sute de persoane din Cluj, majoritatea de etnie romă, au participat la un marş împotriva rasismului - Mediafax

Sute de persoane din Cluj, majoritatea de etnie romă, au participat la un marş împotriva rasismului

Aproximativ 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, dar şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, au participat, vineri, la Cluj-Napoca, la un marş împotriva rasismului, protestatarii pornind de la Pata Rât, pe un traseu de circa 15 kilometri, până la sediul CJ Cluj, unde au depus un memoriu.

185 afişări

Imaginea articolului Sute de persoane din Cluj, majoritatea de etnie romă, au participat la un marş împotriva rasismului

Cluj: Sute de persoane, majoritatea de etnie romă, au participat la un marş împotriva rasismului (Foto: AFP)

Aproximativ 350 de persoane, romi şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, au pornit, vineri dimineaţă, la ora 10.00, din zona Pata Rât, unde a funcţionat până la sfârşitul lunii iunie groapa de gunoi a oraşului, într-un marş împotriva rasismului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Prin această manifestare, protestatarii au dorit să atragă atenţia asupra modului cum au fost evacuate, în anul 2010, peste 300 de persoane de etnie romă de pe strada Coastei, din Cluj-Napoca, fiind mutate lângă groapa de gunoi de la Pata Rât.

La Pata Rât, înaintea începerii marşului, a fost prezent şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Andrei Andreicuţ, care le-a spus celor prezenţi la manifestaţie că "această comunitate aflată într-o situaţie materială dificilă trebuie ajutată" şi că "biserica ar dori ca acestor oameni să li se facă nişte case".

La rândul său, unul dintre organizatorii marşului, Adrian Dohotaru, a declarat că oamenii care trăiesc acolo "nu mai trebuie trataţi ca nişte gunoaie".

"Acţiunea noastră - Oraşul pentru oameni, nu pentru profit - este un marş împotriva rasismului şi împotriva nedreptăţilor locative suferite de oamenii deposedaţi de drepturile lor sociale şi economice", a declarat Adrian Dohotaru.

Participanţii la marş au urmat un traseu de circa 15 kilometri printre dealuri, iar după ce au ajuns în Cluj-Napoca s-au oprit câteva minute pe strada Coastei, de unde o parte dintre ei au fost evacuaţi în 2010. De acolo, au continuat marşul până în faţa Consiliului Judeţean Cluj, unde au depus un memoriu prin care revendică mai multe drepturi pentru romii care trăiesc la Pata Rât.

"Prin Marşul de solidaritate al romilor, cei care am ajuns cu sau fără voia noastră să locuim în Pata Rât, împreună cu alţi cetăţeni ai oraşului Cluj-Napoca şi cu susţinătorii noştri din România şi alte ţări europene, revendicăm faţă de autorităţile locale, judeţene, naţionale şi europene următoarele: măsuri prin care să se dezvolte fondul locativ public, măsuri prin care să se garanteze accesul persoanelor marginalizate la locuinţe sociale adecvate, interzicerea evacuărilor forţate, măsuri de legalizare a locuirii informale, inclusiv de sprijinire financiară a eforturilor de legalizare a locuinţelor informale, măsuri de protecţie pentru persoanele care lucrează în regim informal în industria deşeurilor şi în alte domenii economice", se arată în memoriul manifestanţilor.

Pe toată durata marşului, participanţii au purtat pancarte inscripţionate cu mesaje precum: "Opriţi sclavia romilor", "Opriţi evacuările forţate" sau "Spune NU rasismului" şi au scandat "Solidaritate" sau "Opriţi sclavia romilor".

Participanţii la marş au fost însoţiţi pe traseu de echipaje de jandarmi şi Poliţie.

În 17 decembrie 2010, autorităţile locale au evacuat peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Cele aproximativ 75 de familii au fost mutate în locuinţe modulare lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, în urma unei dispoziţii date de primarul de atunci Sorin Apostu.

Cei peste 350 de romi au fost mutaţi pe motiv că trăiau în locuinţe improvizate pe un teren al primăriei clujene, care însă nu a oferit detalii la acea vreme privind această decizie.

Ulterior, în 2011, acel teren a fost concesionat Arhipiscopiei Clujului şi a fost începută construcţia Campusului Teologic "Nicolae Ivan", care a fost inaugurat în 6 decembrie 2013 de către premierul Victor Ponta.

În noiembrie 2011, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea familiilor de romi de pe o stradă din oraş lângă groapa de gunoi de la Pata Rât.

Oamenii mutaţi lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, împreună cu voluntari şi activişti pentru drepturile omului, au protestat faţă de evacuare în mai multe rânduri.

Preşedintele interimar al Asociaţiei Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), Claudia Greta, declara atunci că oamenii vor să trăiască în Cluj-Napoca, unde s-au născut, nu între gunoaie.

În februarie 2014, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, spunea că primăria a procedat corect în cazul romilor mutaţi în 2010 de pe o stradă din oraş lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, nefiind vorba despre o evacuare forţată, ci despre "o mutare cu acceptul oamenilor, care au semnat contracte de închiriere".

"Primăria a procedat corect în 2010 şi în continuare are în vedere îmbunătăţirea situaţiei romilor care locuiesc în Pata Rât prin asigurarea de locuinţe sociale şi depunerea unor proiecte europene prin care se încearcă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă de acolo. Strada Coastei, din centrul municipiului, avea construcţii neautorizate, ilegale, iar oamenii care aveau o formă de contract cu primăria au semnat în decembrie 2010 un contract pentru locuinţele din Pata Rât. Nu a fost o evacuare forţată, aşa cum se încearcă a se acredita ideea, ci de desfiinţare a unor construcţii ilegale din centrul Clujului, şi de mutarea cu acceptul oamenilor, care au semnat un contract de închiriere. Sunt 40 de locuinţe sociale în 10 module, pentru care plătesc o chirie modică, de 30 de lei pe lună. S-a indus în opinia publică că a fost o evacuare forţată, ceea ce nu corespunde adevărului", spunea Emil Boc la acea vreme.

Potrivit acestuia, romii de pe strada Coastei s-au mutat din locuinţe insalubre, improprii, în module care beneficiază de curent electric, apă şi căldură.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
MARŞ ,
ROMI ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.