Video T. Youssef, medicul sirian care operează, la Marie Curie, bebeluşi la câteva ore de viaţă: „Artera unui copilas este sub un milimetru jumătate”

  • T. Youssef: În ultimii aproape 8 ani am operat peste 1000 de copii în România, iar în cele patru luni de pandemia, cât am stat la Bucureşti am operat 55 de copii.
  • T. Youssef: Am operat un copilaş la 5 ore după ce s-a născut şi unul la o zi. Am operat 25 de copii care aveau până într-o lună de viaţă şi sub 3 kilograme.
  • T. Youssef: Când pregătim un bebeluş pentru operaţie, îi facem o anestezie specială, îl răcim până la 28 de grade, îi oprim inima şi îi deschidem sternul cu fierăstrăul. Operaţia durează de la 10-15 minute, până la 3-4 ore. Uneori, o operaţie durează şi 10 ore.
377 afişări

Doctorul Tammam Youssef a povestit la Marius Tucă Show ce înseamna viaţa de cardiochirurg pediatru, a explicat cum operează un bebeluş care are câteva ore de viaţă, cum îi opreşte inima cât o nucă, pentru a o putea opera şi a o face din nou să bată.

Medicul de origine siriană a venit în România acum 41 de ani, pentru Facultatea de Medicină din Bucureşti, iar de 8 ani vine lunar pentru a opera, pro bono, copii cu malformaţii congenitale la Marie Curie.

Marius Tucă, foarte impresionat de toată discuţia, a mărturisit că datorită unor oameni ca dr. Youssef omenirea mai are o şansă ca viaţa şi lumea să meargă înainte. ”În toată perioada asta de pandemie, în sfârşit prima geană de lumină, primul semn că lumea poate să meargă mai departe, că lumea poate supravieţui tocmai prin acea reluare a mecanismului inimii unui copil care s-a născut cu o oră în urmă”.

 

Marius Tucă: Domnule doctor v-ati întors din Italia? Familia dumneavoastră este în Italia?

T. Youssef: Da, familia cea mică da, iar cea mare este în Siria. Conflictul s-a terminat, acum s-a concentrat în nordul Siriei. Eu când mergeam în Siria, mergeam printre bombe. Ultima oară am fost acolo în februarie. Acum este linişte, dar este războiul economic. În ceea ce priveşte coronavirusul, noi avem embargo în Siria şi norocul nostru e că nu au venit mulţi oameni la noi, avem cam 100 de cazuri şi 6-7 morţi.

În anul 1985 am absolvit facultatea aici în România. Am ajuns la Bucureşti în iarna lui 1978-1979, era prima oară când plecam de acasă, am ajuns la -25 de grade, în Siria erau +25 de grade.

Cei mai frumoşi ani din viaţa mea, tinereţea, i-am trăit în România. Un profesor cu care am dat un examen în anul III, şi i-a plăcut cum am răspuns mi-a prezis că o să mă întorc după 20 de ani să fac ceva pentru această ţară.

Din 1983, profesorul care m-a susţinut a fost profesorul Pop de Popa, care a înfiinţat cardiochirurgia în România, care a fost atunci un om foarte important. Am făcut teza de absolvire la dânsul şi mi-a spus că uşa e deschisă dacă vreau să fac specializarea la ei. M-am întors în Siria doi ani, apoi, în 1987 am revenit în România şi am făcut specializarea şi apoi teza de doctorat în cardiochirurgie pediatrică în 1995. Am mers şi în alte ţări în Europa. Am participat la înfiinţarea Asociaţiei Bambini Cardiopatici nel Mondo din Italia, care acum este cea mai mare asociaţie de caritate din lume şi activează în toate regiunile. De atunci am rămas în Italia, la Milano. 

Am operat 55 de copii în perioada pandemiei la Bucureşti. De obicei, cea mai mare parte din copii cu cardiopatii se duc în străinătate, pentru că nu există structuri destule pentru a-i putea opera. De 8 ani de zile am deschis acest program de colaborare între România şi Italia, cu Ministerul Sănătăţii şi cu Asociaţia Inima Copiilor. L-am semnat în 2013, în 2 iulie. Prima operaţie a fost făcută în 23 septembrie.

T. Youssef : Am operat peste 1000 de copii în România. 

M. Tucă: V-a fost teamă? Ştim bine că acest virus se manifestă asimptomatic la copii.

T. Youssef: Teama e bună, că dacă îţi e teamă înseamnă că te şi protejezi.

M. Tucă: Cum se întâmplă? Vin analizele, vedeţi că există o problemă la inimă…

T. Youssef: Da. Şi în special la nou-născuţi. Am operat un copilaş la 5 ore după ce s-a născut şi unul la o zi. Am operat 25 de copii care aveau până într-o lună de viaţă şi sub 3 kilograme. 

M. Tucă: Care sunt resorturile umane care vă dau puterea să operaţi un copil de câteva ore?

T. Youssef: Cardiochirurgia pediatrică este o cultură, este o artă, în special în cazul nou-născuţilor. Sau o ai de la Dumnezeu, sau nu o ai, mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat-o. Nu este numai o persoană care face această operaţie, ci un grup de persoane, care au un merit deosebit. La Marie Curie avem o secţie de neonatologie minunată, făcută de dr. Cârstoveanu, de invidiat nu numai în România, ci şi în Europa. Acolo vin majoritatea copiilor care trebuie să fie operaţi. Deci la Bucureşti, la Târgu Mureş, la Cluj şi la Iaşi se operează cei mai mulţi copii mici.

Diagnosticul se pune şi intrauterin, deja ştim că se va naşte cu o malformaţie şi trebuie operat. Îi facem ecografia din timpul sarcinii şi stim daca are o malformaţie. Uneori, cum naşte trebuie să facem operaţia. Există şi anestezie specială, cu o abilitate foarte mare pentru un bebeluş. Artera unui copilas este sub un milimetru jumătate. 

T. Youssef: Circulaţia extracorporală este pregătită. Aceasta preia rolul inimii şi al plămânilor. Izolezi inima. Când operăm, trebuie să răcim copilul până la 28 de grade la patologia complexă, oprim inima cu o soluţie şi îi facem cambeza aorta. Închidem aorta si deschidem sternul cu fierastraul. Operatia durează de la 10-15 minute până la 3-4 ore. Uneori, o operaţie durează şi 10 ore. Mâinile sunt aigurate şi nu mi-au tremurat până acum, mulţumesc lui Dumnezeu. 

O urgenţă de cardiochirugie pediatrică nu poate aştepta să treacă pandemia. Cel mai tânăr pacient era născut de 4 ore. Din pandemie toţi cei 55 aveau sub 5 kilograme.

M. Tucă: Daca nu îi operaţi dumneavoastra, cine îi opera ?

T. Youssef: Nimeni. Doar la Târgu Mureş, dr. Suciu a operat 50-55 de copii. Restul erau spitale de COVID şi nu se puteau opera.

T. Youssef: În România se nasc 1000-1200 de copii cu malformaţii congenitale, pe an, 10 la sută sunt urgenţe, aproape lunar sunt 10-15 cazuri de cardiochirurgie pediatrică urgente care trebuie operate. 

M. Tucă: Cum vă găsesc părinţii care au probleme cu copiii?

T. Youssef: Eu operez la Spitalul Marie Curie. Toate unităţile de neonatologie şi cardiologie pediatrică ştiu că eu operez la Marie Curie. Echipa de medici de acolo ia legătura cu mine şi eu vin să operez. Pe părinţii copiilor îi văd doar când fac operaţia, în rest nu am nicio treabă cu ei. Avem alţi colegi care se ocupă de analize. Toţi suntem o echipă.

M. Tucă: Ce simtiţi când acea inimioară cât o nuca o vedeti că palpită, că se opreşte şi apoi bate iar. Ce simtiţi? 

T. Youssef: La Marie Curie în 2013 era o sală de operaţie goală, terapia intensivă goală, nu era niciun medic român. La prima operaţie, am venit 15 persoane. Este extraordinar că în această pandemie doar eu am fost străijn, restul echipei a fost formată din români. Este o senzaţie extraordinară. Sper că în 2025 să fie pregătiţi şi să nu mai trimită copiii în străinătate. În momentul când oprim inima, inima chirurgului se înjumătăţeşte de frică. Viaţa copilului este în mâna noastră la propriu. Şi nu suntem Dumnezeu, suntem oameni şi suntem supuşi greşelii. Trebuie să fii foarte atent ca să faci inima să bată din nou. 

T. Youssef: Se lucreaza cu o mare precizie, cu instrumente foarte fine, lupe care măreşte de patru ori, cu o lumină foarte clară. Noi folosim 8.0 pentru coronarele copiilor, şi uneori 9.0. Postoperator le luăm analize la jumătate de oră, apoi la două ore.

M. Tucă : Mi-a fost greu să îmi imaginez tot ce mi-aţi descris în ultima jumătate de oră, acea coasere cu un fir foarte fin, impresionant. Cât durează recuperarea?

T. Youssef: De la câteva ore când li se scoate intubarea şi sunt separaţi de ventilator. Într-o zi sau două sunt luaţi de la terapie intensivă, dar uneori cei trecuti prin operaţii complexe au nevoie de câteva zile pentru ca organele vitale să îşi reia funcţionarea normală.

M Tucă: Copiii ţin minte ceva din acele operaţii?

T. Youssef: Au venit copii care să îmi mulţumească şi după 20-25 de ani. E cea mai mare fericire de care poate avea parte un om. Sunt oameni care dau numele meu copiilor lor. Cea mai sinceră emoţie e lacrima unui părinte când vede copilul că renaşte.

M. Tucă : Ştiinţa încă nu a venit cu date si exemple prin care să se arate că acel copil îşi aminteşte ceva despre acea operaţie, în afara cicatricelor.

T. Youssef: Nu, nu există aşa ceva. Singura dovadă certă e faptul că supravieţuieşte. Acum 25 de ani la patologie complexă mortalitatea era 95%, acum succesul e 95%. La patologia normală mortalitatea era 75%, acum e în jur de 2%.

M. Tucă: Şi când aţi pierdut un asfel de pacient tânăr?

T. Youssef: E o mare suferinţă. Am putea spune că avem un dar divin, dar uneori ceea ce putem face este limitat, a venit ceasul pur şi simplu, uneori se întâmplă ceva rău fără să ştim de ce, în ciuda măsurilor luate şi pierdem pacientul.

M. Tucă: Am înţeles că sunt 15 operatii de făcut în curând. Îi ştiti deja?

T. Youssef: Sunt toate programate. Sunt exclusiv nou-născuţi. Autorităţile române au făcut în general o treabă foarte bună, a fost o colaborare între politicieni, medici, universităţi şi societatea civilă care poate fi dată exemplu. Acum începem programul şi la Timişoara.

M. Tucă : Sunt mai multe cazuri în România sau în Italia ?

T. Youssef : Indiferent de care dintre ţări e vorba, circa 1% din copii se nasc cu astfel de probleme. Inima e primul organ care se formeaza în corp, chiar înainte ca femeia să ştie ca e gravidă, şi femeile iau anumite medicamente care pot afecta copilul în formare. Problema poate fi un medicament, o radiografie, o infecţie. Pericolul e mai mare pentru femeile de peste 35-38 de ani, sau sub 18 ani. Există multe teorii referitoare la problemă. Exista familii cu proporţii de malformaţii congenitale mai mari.

M. Tucă : Există copii care trăiesc o vreme cu malformaţii nediagnosticate şi care mor din această cauză până la urmă?

T. Youssef: Există. Pot trăi cu ele 60-7- de ani. Am dat de un sportiv de 48 de ani cu o malformaţie foarte complexă, şi nici măcar nu ştiam ce e de făcut sau dacă putem face ceva. Eu fac şi cardiochirurgie pe adulţi, dar în acest domeniu sunt mai mulţi specialişti decât la copii.

M. Tucă : Aş vrea să îmi spuneţi cum aţi găsit Milano după acestă criză?

T. Youssef: Am plecat din Milano în februarie. Nu se ştia, dar deja existau cazuri. Între timp, viaţa s-a întors la normalitate. Singura schimbare e că oamenii poartă mască. Nu prea sunt turişti. Oamenii prind curaj şi se vor întoarce.

M. Tucă: Aveţi pe cineva care vă urmează paşii?

T. Youssef : Da, e o doamna, Irina Mărgărint, a terminat specialitatea acum 3 ani. Acum poate sa opereze singură 60% din cazuri, şi într-un an sau doi sper să fie capabilă să opereze independent. Am elevi din Iaşi, din Timişoara, care vin să înveţe. Sunt fericit că cel mai tânăr cardiochirurg pediatru român are 53 de ani, dr. Suciu de la Târgu Mureş. Dar echipa aceasta de tineri e 33-34 de ani va asigura viitorul medical în acest domeniu.

M. Tucă: Sunteţi fericit, domnule doctor?

T. Youssef: Fericirea e un cuvânt foarte mare. Cel mai frumos e să fii sănătos. Când te trezeşti bine, operezi bine, mănânci bine, asta e fericirea. Mai mult de atât e totul în plus.

La început, în embrion sunt nişte celule nervoase care dau ordin să se formeze cordul. Apoi se declanşează viaţa. De aceea este legătura între scoarţă, inimă şi sistem nervos. Dragostea se reflectă în inimă pentru că începutul vieţii este inima.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici