Tăriceanu i-a cerut lui David să plece urgent la Roma pentru românii din Italia

El a apreciat că imaginea cetăţenilor români care muncesc cinstit în Italia este grav afectată de infracţiunile înregistrate pe teritoriul italian şi s-a declarat preocupat de declaraţiile unora dintre membrii noului Guvern italian pe această temă.

"Un prim lucru pe care l-am convenit este intenţia Guvernului român de a iniţia un dialog cu autorităţile italiene pe acest subiect şi i-am cerut ministrului de Interne ca în următoarele zile, în această săptămână, să facă o deplasare de urgenţă la Roma pentru a discuta despre iniţiativele care se pregătesc la nivelul Guvernului italian şi a le aduce la cunoştinţă ceea ce noi, autorităţile române, considerăm că trebuie făcut. Vom propune autorităţilor italiene trimiterea de urgenţă în Italia a unei interforţe din care vor face parte reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Procuraturii din România, care să sprijine autorităţile italiene în eforturile de combatere a criminalităţii", a spus Tăriceanu.

În luna noiembrie 2007, Guvernul a decis, printre altele, să suplimenteze cu până la 30 de persoane numărul ofiţerilor de poliţie detaşaţi în Italia şi a anunţat că va cere ca ataşaţii de afaceri interne români să fie informaţi cu minim 24 ore înainte asupra deciziilor de expulzare, concomitent cu încurajarea unui sistem de repatriere voluntară.

Şeful Guvernului s-a întâlnit, luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai Ministerului de Externe, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii, Ministerului Justiţiei, Departamentului pentru Afaceri Europene şi Agenţiei de Strategii Guvernamentale, pentru o discuţie legată de situaţia românilor din Italia. Discuţia a precedat şedinţa Guvernului de la Roma în care noul ministru italian de Interne, Roberto Maroni, intenţionează să prezinte un plan de măsuri pentru limitarea accesului romilor pe teritoriul Italiei.

La finalul discuţiilor, premierul a arătat că din cauza perioadei pre şi postelectorale aferentă alegerilor organizate în Italia au fost lansate de către politicienii italieni "declaraţii în valuri" pe un caz infracţional care nu poate fi justificat, dar care a generat precepţia unei situaţii critice privind românii din Italia.

El a arătat că, în calitate de prim-ministru, are interesul de a apăra drepturile şi interesele cetăţenilor români din Italia şi că nu doreşte ca românii cinstiţi care muncesc în această ţară să sufere din cauza acţiunilor unor puţini oameni certaţi cu legea, din reţeaua de crimă organizată şi de infracţionalitate.

"Credem că, în momentul de faţă, alimentarea unor atitudini xenofobe poate să afecteze relaţia bilaterală dintre România şi Italia şi acest lucru nu este, evident, în interesul nimănui. Avem mult prea multe interese comune ca să le punem în pericol din cauza unor astfel de acţiuni şi îmi doresc să constat chibzuinţa Consiliului de miniştri în modul în care abordează această problemă. Există un interes în ambele sensuri, bilateral, pentru a rezolva pozitiv această situaţie, şi din partea autorităţilor române, dar şi a autorităţilor italiene", a afirmat Tăriceanu.

El a remarcat şi slaba reacţie a forţelor de ordine din Italia, arătând că acestea nu ar fi trebuit să permită instalarea de tabere în jurul Romei şi al altor oraşe italiene, favorizând astfel infracţiunile.

"Este prioritar pentru autorităţile române, dar evident şi pentru cele italiene să se implice mai mult în aceste acţiuni. Doresc să subliniez că această situaţie este cauzată de slaba reacţie a forţelor de ordine şi a autorităţilor care ar fi trebuit să nu lase constituirea unor tabere care sunt fermentul de infracţionalitate în jurul Romei sau al altor oraşe din Italia şi că ar fi trebuit o intervenţie clară, fermă, determinată pentru a nu permite să se creeze o astfel de situaţie. Sunt ţări în Europa unde există cetăţeni români şi o astfel de situaţie nu a apărut. Putem să ne punem întrebarea de ce nu a apărut în Germania o astfel de situaţie, de ce nu a apărut în Franţa şi răspunsul este clar: că autorităţile au intervenit imediat şi nu au trecut, cum s-a întâmplat în trecutul relativ apropiat, la declaraţii politice care să alimenteze acest subiect", a spus Tăriceanu.

El a arătat că a cerut autorităţilor italiene de mai multe ori să nu recurgă la un discurs politic şi să alimenteze cu declaraţii un astfel de subiect, făcând trimitere la fostul primar al Romei care a făcut o platformă electorală pe tema românilor din Italia.

"Noi suntem decişi să propunem câteva măsuri ferme, iar ministrul Cristian David, care va merge la Roma, va indica autorităţilor ceea ce suntem noi dispuşi să facem. Vrem să le cerem să ne permită să acţionăm cot la cot cu ei, vrem ca echipa de poliţişti români să fie integrată, să poată să lucreze pe teren, iar românii din Italia care au început să se ferească să mai vorbească româneşte pe stradă să se simtă din nou ca adevăraţi cetăţeni europeni. Vrem să se înţeleagă foarte bine şi este un mesaj foarte clar pe care îl transmit tuturor, dreptul la liberă circulaţie în Europa este unul dintre pilonii fundamentali ai proiectului şi construcţiei europene", a adăugat primul-ministru.

Şeful Guvernului a arătat că nu poate fi de acord cu încălcarea dreptului la liberă circulaţie şi că trebuie să se înţeleagă că este nevoie de o reacţie promptă şi fermă a autorităţilor, nu de restrângerea unor drepturi fundamentale.

"Ţinând cont că autorităţile române nu pot să acţioneze pe teritoriul altui stat, nu facem decât să propunem ca o forţă consistentă să asiste autorităţile italiene ca să mişcăm lucrurile, pentru că altfel nu vom asista decât la discuţii şi declaraţii politice, dar care sunt efemere şi nu rezolvă problema de fond", a mai spus Tăriceanu.

Cotidianul La Repubblica a relatat sâmbătă că noul ministru italian de Interne, Roberto Maroni, a elaborat un plan privind limitarea accesului romilor, majoritatea provenind din România, pe teritoriul italian, propuneri care vor fi prezentate Consiliului de Miniştri.

Vicepreşedintele PNL Teodor Meleşcanu a declarat, luni, că liberalii au discutat în BPC despre evoluţiile din Italia, urmare a instalării noului Guvern, menţionând că autorităţile italiene au probleme cu infractorii din cauza "slabei preocupări", iar cu rromii deoarece nu au accesat fonduri.

"Mesajul pe care îl vom transmite este că dorim ca prin cooperare cu autorităţile italiene să nu permitem ca românii care muncesc cinstit în Italia să fie afectaţi sau să se creeze sentimente antiromâneşti, xenofobe, în Italia. Considerăm că există un interes real pentru ca relaţiile bilaterale între România şi Italia, care sunt foarte bune, să fie ferite de consecinţele negative ale unor măsuri care pot avea un impact dăunător asupra raporturilor româno-italiene", a susţinut Meleşcanu.

Premierul Tăriceanu şi omologul său italian Silvio Berlusconi au avut, la finele lunii aprilie, o discuţie telefonică în care au fost menţionate şi recentele acte comise de cetăţeni români pe teritoriul Italiei, cei doi oficiali fiind de acord că percepţia publică nu trebuie să afecteze relaţiile bilaterale.

Ei au convenit atunci să se întâlnească în perioada următoare, după instalarea noului Guvern italian.

În urmă cu aproxiamtiv o săptămână, Tăriceanu a afirmat, într-un discurs susţinut la Adunarea Anuală a Uniunii Oamenilor de Afaceri Italieni din România, că speră ca noul Guvern italian să aibă o abordare pragmatică şi echilibrată a principiului liberei circulaţii a persoanelor, arătând că România nu este reprezentată de infracţiunile prezentate de policieni italieni în campania electorală.

Mai mulţi politicieni italieni, printre care Silvio Berlusconi sau Gianfranco Fini, liderul partidului Alianţa Naţională din Italia, au declarat că ar dori reintroducerea vizelor pentru români.

Berlusconi a spus că doreşte începerea tratativelor cu România pentru obţinerea unei derogări de la normele UE, care să permită autorităţilor italiene "filtrarea" fluxului de imigranţi români, în timp ce Gianfranco Fini a declarat, tot pentru un post de radio, că nu exclude posibilitatea reintroducerii vizelor pentru români, prin rediscutarea regulilor referitoare la libertatea de circulaţie cu Uniunea Europeană.

Problema impunerii vizelor pentru românii din Italia s-a pus prima dată anul trecut, în contextul crizei generate de cazul Romulus Mailat.

Conform unui sondaj de opinie realizat în Italia, în perioada 20 martie-11 aprilie, prin chestionarea a 1.200 persoane de peste 17 ani din 75 de localităţi de către institutele de cercetare Focus Marketing din Napoli (Italia) şi Metro Media Transilvania din România şi prezentat, săptămâna trecută, pe site-ul Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, cei mai mulţi dintre italieni consideră că infracţiunile sunt comise de imigranţii de etnie romă şi că expulzările sunt justificate, preferând să nu îi aibă ca vecini ori prieteni pe românii sau romii aflaţi în Italia şi catalogându-i pe aceştia din urmă drept leneşi, vulgari, violenţi şi obraznici.