Tatăl hackerului arădean arestat în Slovenia: SUA au transmis informaţii incorecte către Interpol

Tatăl hackerului arădean Victor Faur, arestat la începutul lunii în Slovenia pe baza unui mandat emis de americani, susţine că Interpol a primit informaţii eronate din partea SUA privind faptele penale pentru care fiul său a fost condamnat la închisoare cu suspendare în ţară şi plata unor daune.

144 afişări
Imaginea articolului Tatăl hackerului arădean arestat în Slovenia: SUA au transmis informaţii incorecte către Interpol

Tatăl hackerului arădean arestat în Slovenia: SUA au transmis informaţii incorecte către Interpol (Imagine: Publimedia/Shutterstock)

Mircea Faur, tatăl hackerului arădean Victor Faur, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că informaţiile primite de Interpol din partea SUA ar fi "incorecte" şi cu totul altele decât cele anunţate de instanţele din România privind sentinţa fiului său.

"Cerem ajutorul autorităţilor române pentru clarificarea situaţiei fiului nostru. Se pare că Interpol l-a vânat pe Victor având cu totul alte informaţii despre sentinţă decât cele anunţate de instanţele din România. Americanii au transmis către Interpol informaţii incorecte, daunele anunţate fiind de 1,3 milioane de dolari, nu 250.000 cât a decis instanţa, astfel că s-a creat impresia că este vorba despre alte fapte decât cele pentru care există condamnarea", a declarat Mircea Faur.

Acesta afirmă că "din cauza informaţiilor eronate deţinute de Interpol", autorităţile slovene nu îl pot elibera de Victor Faur, pentru că "în aparenţă este vorba despre un alt caz", dar şi că autorităţile americane au cerut celor slovene prelungirea mandatului cu încă 30 de zile în vederea extrădării.

"M-a sunat avocatul din Slovenia astăzi (marţi - n.r.) şi mi-a spus că americanii au cerut autorităţilor slovene prelungirea mandatului cu încă 30 de zile în vederea extrădării. Dacă va fi extrădat, practic e ca şi cum americanii l-ar omorî din răzbunare, pentru că acolo poate primi peste 50 de ani de închisoare, dupa cum ne-au spus avocaţii. Ar fi un abuz al SUA să treacă peste sentinţa din România, cu atât mai mult cu cât nu au contestat-o, deşi au avut reprezentanţi pe tot parcursul procesului", a mai declarat Mircea Faur.

Tatăl hackerului spune că până acum doar Ambasada României la Ljubljana s-a implicat pentru a-l ajuta pe Victor Faur, familia cerând Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Justiţiei să clarifice acest caz cu autorităţile slovene, pentru a obţine eliberarea tânărului.

"Am trimis celor două ministere toate documentele despre condamnare, în speranţa că vor clarifica lucrurile cu autorităţile din Slovenia. Sperăm că România nu va permite ca fiul nostru să suporte două pedepse pentru aceeaşi faptă şi să ajungă să sfârşească într-o închisoare din SUA", a mai declarat Mircea Faur.

Arădeanul Victor Faur, condamnat la închisoare cu suspendare şi plata unor daune în România, după ce a accesat ilegal servere NASA, a fost arestat pentru 30 de zile, în 3 octombrie, în Slovenia, după ce cu o zi înainte fusese reţinut în timpul unei razii, poliţiştii anunţându-l că există mandat pe numele său prin Interpol.

Tatăl lui Victor Faur declara la acea vreme corespondentului MEDIAFAX că fiul său mergea în Italia, la Verona, pentru a participa la un campionat de biliard şi de aceea trecea prin Slovenia.

În urmă cu câţiva ani, Victor Faur a fost acuzat că a accesat ilegal servere NASA şi ale altor instituţii americane, fiind judecat de Tribunalul Arad.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) l-au trimis în judecată pe Victor Faur pentru săvârşirea, în formă continuată şi concurentă, a mai multor infracţiuni prevăzute de Legea 161/2003, în legătură cu accesarea neautorizată a unui sistem informaţional.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada noiembrie 2005-septembrie 2006 tânărul a accesat fără drept, în mod repetat, încălcând măsurile de securitate, sistemele informatice aparţinând agenţiilor americane National Aeronautics and Space Administration (NASA) - Jet Propulsion Laboratory (JPL), Goddard Space Flight Center, (GSFC) US Departament of Navy şi US Departament of Energy (DoE). Faur a folosit numele de utilizator şi parolele aparţinând personalului autorizat ori legăturile securizate ale acestor servere în reţea.

Computerele accesate neautorizat conţineau date ştiinţifice, inclusiv despre programe spaţiale şi despre noi tipuri de tehnologii. Calculatoarele vizate aparţin Laboratorului de Propulsie a Avioanelor din Pasadena (California), Centrului Goddard pentru Misiuni Spaţiale din Greenbelt (Maryland), Laboratorului Naţional Sandia din Albuquerque (New Mexico) şi Observatorului Forţelor Navale din Washington DC, susţineau anchetatorii.

Ca urmare a accesului neautorizat în reţeaua computerizată, inginerii şi oamenii de ştiinţă americani au fost nevoiţi să comunice manual cu navele din spaţiu, iar sistemele electronice au necesitat reparaţii generale, potrivit anchetatorilor.

În luna iunie 2007, patru agenţi speciali ai Administraţiei Naţionale Spaţiale şi de Aeronautică (NASA) şi, respectiv, ai Departamentului Energiei au fost audiaţi în dosar.

Cercetările în acest caz au fost declanşate de către autorităţile române ca urmare a plângerii depuse, iniţial, de Administraţia Naţională Spaţială şi de Aeronautică, iar, ulterior, şi de către reprezentanţi ai Departamentului de Energie şi Departamentul Marinei Statelor Unite, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procesul arădeanului a avut prima înfăţişare în 6 septembrie 2007 şi a fost amânat de mai multe ori, timp de un an, din diferite motive legate de faptul că mai multe documente de la dosar nu erau traduse din limba engleză în limba română şi de neîndeplinirea unor proceduri.

La primul termen al procesului la Arad au fost prezenţi reprezentanţi ai NASA, ai Marinei Americane şi ai Departamentului de Energie al SUA, care s-au constituit părţi civile împotriva lui Faur, solicitând daune de aproximativ 1,7 milioane de euro pentru pătrunderea ilegală în peste 150 de calculatoare.

La înfăţişările care au urmat, reprezentanţii NASA au declarat în faţa instanţei că intruziunile ilegale de care s-ar face vinovat arădeanul Victor Faur au compromis 150 de servere, în perioada noiembrie 2005 - aprilie 2006. Ei au susţinut că atacurile au venit de la adrese IP diferite, dar că toate erau de la domiciliul inculpatului, conform informaţiilor primite prin Interpol.

În urma unei întrebări venite de la avocatul apărării, reprezentantul NASA a recunoscut că, ipotetic, este posibil ca atacurile să fi fost direcţionate de altcineva decât inculpatul, folosind adresele IP ale acestuia, cu ajutorul unor programe speciale.

La înfăţişarea din 18 octombrie 2007, Victor Faur a recunoscut accesarea unor servere americane, dar a spus că a făcut-o fără să ştie cui aparţin acestea şi că nu a avut intenţia de a provoca prejudicii. Tânărul, care avea atunci 24 de ani, a explicat instanţei că a primit datele de acces de la un utilizator de internet pe care l-a cunoscut în spaţiul virtual şi care ar fi din Constanţa. Bărbatul respectiv i-ar fi cerut ajutor la configurarea unor servere şi a primit datele de acces ale acestora.

Victor Faur spunea că nu era de acord să plătească niciun fel de despăgubiri agenţiilor americane, pe care consideră că nu le-a prejudiciat cu nimic.

La ultimul termen, avocaţii lui Victor Faur au cerut instanţei doar amendarea şi mustrarea tânărului, care "are un spirit de cercetăror şi observator" şi "deţine resursele intelectuale pentru corectarea comportamentului social".

Faur şi-a recunoscut parţial vina de a pătrunde în sistemele informatice americane, dar a susţinut că a făcut-o întâmplător, pe baza datelor primite de la un tânăr cunoscut pe internet şi rămas neidentificat de către anchetatori.

Apărarea a considerat exagerate pretenţiile financiare ale părţilor vătămate, care, între timp, au fost reduse la aproximativ un milion de dolari. Avocaţii lui Faur au considerat că nu există suficiente probe privind daunele pretinse de americani şi că acestea se bazează doar pe declaraţiile unor reprezentanţi ai celor trei instituţii care au depus mărturii la Arad.

De asemenea, avocaţii apărării au atras atenţia că NASA nu şi-a luat suficiente măsuri de protecţie a sistemelor, dacă arădeanul a accesat sistemele din primele încercări. Ei au spus că nu ar trebui să se vorbească de distrugerea proprietăţii private în spaţiul virtual, pentru că internetul nu poate fi asociat cu domiciliul, iar distrugerile nu au avut loc în mod fizic.

Procurorul a cerut condamnarea lui Victor Faur pentru patru infracţiuni de criminalitate informatică. Acuzarea a cerut, totuşi, suspendarea executării pedepsei, dar a insistat, printre altele, ca instanţa să admită pretenţiile financiare ale părţilor vătămate.

În noiembrie 2008, Victor Faur a fost condamnat, în primă instanţă, de Tribunalul Arad, la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi la plata unor daune ce însumează aproape 250.000 de dolari.

Atunci, judecătorul a anunţat că a admis trei din cele patru acuzaţii care i-au fost aduse tânărului din Arad şi că pedeapsa contopită va fi de un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, pentru interceptare fără drept a transmisiilor de date informatice, pentru modificare, ştergere şi deteriorare de informaţii şi pentru perturbarea fără drept, în formă continuată, a unor sisteme informatice.

Instanţa a admis, de asemenea, o parte din pretenţiile financiare ale instituţiilor americane, care s-au constituit parte civilă în proces. Victor Faur va trebui să plătească despăgubiri de 214.200 de dolari către NASA, 16.032 de dolari către Departamentul Energiei şi 8.856 de dolari către Departamentul Naval.

Instanţa a respins celelalte pretenţii financiare formulate, dar l-a obligat pe Victor Faur să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 2.750 de lei.

Sentinţa instanţei arădene a fost confirmată ulterior de Curtea de Apel Timişoara.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici