TB: Condamnarea lui Vîntu la închisoare pentru favorizarea lui Popa, cu rol educativ şi coercitiv

"Tribunalul apreciază că aplicarea unei pedepse, în regim de detenţie, faţă de inculpatul V.S.O. (Vîntu Sorin Ovidiu - n.r.) este de natură a satisface rolul coercitiv şi educativ al acesteia", se arată în documentul citat.

Instanţa mai subliniază, în motivare, că faptele comise de Vîntu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea infractorului în formă continuată. "Tribunalul reţine că faptele inculpatului V.S.O., constând în trei acte materiale de ajutor comise în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin transmiterea din totalul sumei de 200.000 euro a două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 euro şi în acţiuni de sprijin moral pentru a îngreuna executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat infractorul P.N., prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea infractorului în formă continuată", arată TB.

Potrivit magistraţilor, interesul şi implicarea lui Vîntu în activităţile ilicite de îngreunare a executării pedepsei de către Nicolae Popa sunt dovedite prin procesele verbale de redare a convorbirilor înregistrate în baza autorizaţiei instanţei, din care rezultă că, la interval de câteva zile, omul de afaceri era ţinut la curent, de către persoana de încredere aflată în Indonezia, cu privire la stadiul demersurilor.

"Inculpatul V.S.O. şi-a declarat intenţia necondiţionată de a asigura ajutorul bănesc infractorului P.N. (Popa Nicolae - n.r.), în cuantum de 200.000 euro trimişi în diferite tranşe pe parcursul anului calendaristic, dar cel mai târziu până la sărbătorile de iarnă ale fiecărui an", notează judecătorii.

În motivare se mai arată că intenţia inculpaţilor, inclusiv a lui Vîntu, în comiterea faptelor penale de favorizarea infractorului - în diferitele forme de participare - este dovedită, deoarece condamnarea definitivă a lui Popa la 15 ani de închisoare a fost notorie, fiind prezentată în spaţiul public şi, în plus, inculpaţii au precizat că au aflat din presă de condamnarea infractorului P.N.. Pe de altă parte, mai spun judecătorii, era de notorietate că Popa s-a sustras şi urmăririi penale şi judecăţii, presa reflectând în ample articole că este unul din cei mai urmăriţi infractori pe plan internaţional. "Aşa fiind, favorizatorii nu pot invoca necunoaşterea împrejurării că au dat ajutor unui infractor condamnat definitiv şi executoriu", arată TB.

La 2 octombrie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la doi ani de închisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa, iar Octavian Ţurcan a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, în acelaşi dosar.

De asemenea, Alexandru Stoian, şoferul lui Vîntu, a fost condamnat de instanţa Tribunalului Bucureşti la un an şi şase luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Decizia nu este definitivă, putând fi contestată de cei trei şi de procurori la Curtea de Apel Bucureşti.

În 12 octombrie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa şi pe Alexandru Stoian, şoferul lui Vîntu, pentru complicitate la această infracţiune.

Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii.

La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.

Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis din totalul sumei anuale de 200.000 euro, "convenite cu condamnatul Popa Nicolae", două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 euro.

"Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie", potrivit procurorilor.

În acest scop, arată procurorii, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Ţurcan.

De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare.

După arestarea, lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autorităţile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu şi Alexandru Stoian "au desfăşurat acţiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România", mai arată procurorii. Aceştia precizează că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, "pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia.

Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.

În 24 septembrie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare. Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbuşirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Sorin Ovidiu Vîntu, au precizat procurorii.

Omul de afaceri a fost deferit justiţiei de procurorii Parchetului instanţei supreme şi într-un alt dosar, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro.

În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu este încarcerat la Jilava ca urmare a unei condamnări la un an de detenţie pentru şantajarea şi ameninţarea lui Sebastian Ghiţă.