Timişoara: 38 de luptători în Revoluţia din decembrie 1989, cetăţeni de onoare ai oraşului

Un număr de 38 de luptători în Revoluţia din decembrie 1989 au devenit cetăţeni de onoare ai municipiului Timişoara, distincţiile fiindu-le oferite, miercuri seară, în cadrul unei şedinţe festive a Consiliului Local.

930 afișări
Imaginea articolului Timişoara: 38 de luptători în Revoluţia din decembrie 1989, cetăţeni de onoare ai oraşului

Timişoara: 38 de luptători în Revoluţia din decembrie 1989, cetăţeni de onoare ai oraşului (Imagine: Sebastian Tataru/Mediafax Foto)

În cadrul unei şedinţe festive a Consiliului Local Timişoara, care a avut loc în sala ”Capitol” a Filarmonicii Banatul, 38 de revoluţionari au primit titluri de cetăţean de onoare al oraşului, în semn de recunoştinţă pentru implicarea lor în evenimentele din decembrie 1989.

”În urmă cu 26 de ani, pe străzile Timişoarei se striga pentru prima dată cuvântul Libertate! Pe 16 decembrie 1989, timişorenii au fost primii care au înţeles că stă în puterea lor să schimbe cursul istoriei şi au avut curajul să facă acest lucru”, se arată în hotărârea CL Timişoara.

Cei care au primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Timişoara sunt: Ioan Antochi, Viorel Arhip, Moisă Baciu, Ioan Gheorghe Bândaru, Sorin Bulgăr, Aurel Chindea, Vasile Mircea Conisceac, Marian Cozariuc, Gerhard Culman, Alexandru Corneliu Cuţară, Marius Petrişor Dalea, Aurel Ghibirdic, Virgil Hosu, Marius Iacovania, Iosif Jude, Andrei Matei Kali, Eugenia Maria Laszlo, Silviu Viorel Manea, Valeriu Constantin Marcu, Sabin Mărieş, Marian Melinte, Ionel Oncioiu, Maricel Părpăluţă, Viorel Zoltan Sasca, Călin Vasile Vasi, Adrian Velcsov, Nicolae Lăzărescu, Valer Bercia, Ioan Dan Ciataraş Lossen, Ştefan Florin Cuzic, Cătălin Nicolae Galoş, Sandu Ambroziu Hanuş, Sorin Radu Iordăchescu, Ioan Joldiş, Aurel Popovici, Nicolae Iosif Rusan, Corneliu Vaida şi Daniel Zăgănescu.

La eveniment au fost prezenţi fostul premier Petre Roman şi fostul şef al statului Emil Constantinescu.

Constantinescu a declarat, în discursul său, că a venit la Timişoara pentru a se reculege şi a menţionat că trebuie să se exercite ”o presiune” pentru ca dosarul Revoluţiei să fie finalizat.

”Dragi camarazi în lupta pentru libertate, pentru democraţie, pentru adevăr, am venit, ca de fiecare dată, la Timişoara, în decembrie sau în alte momente ale anului pentru a mă reculege şi pentru a vă asculta. Acum, noi, cei care am mai rămas, îmi doresc să ne reculegem cu gândul la cei care au murit în decembrie 1989. Au murit pentru libertatea lor, pentru libertatea noastră. (...) Este important să îţi doreşti să trăieşti mai frumos. Ca intelectual, mi-am dedicat aceşti 26 de ani descoperirii, redactării şi promovării adevărului despre ceea ce a fost Revoluţia de la Timişoara şi din Bucureşti. Trebuie să exercităm o presiune puternică pentru ca dosarul Revoluţiei să fie în sfârşit finalizat. Ceea ce se întâmplă acum la Parchetul General este un abuz fără precedent. Ce s-a întâmplat în 21 decembrie a fost un alt miracol. La Timişoara a fost o revoluţie adevărată”, le-a spus Emil Constantinescu celor prezenţi.

Şi revoluţionarii au susţinut discursuri în şedinţa festivă a Consiliului Local Timişoara în care au rememorat momente din timpul evenimentelor din urmă cu 26 de ani, dar au vorbit şi despre actuala clasă politică, precum şi despre dosarul Revoluţiei care a fost clasat în luna octombrie, ei arătându-se indignaţi de acest lucru.

În 14 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind moartea a 709 oameni şi rănirea a 2.198, dintre care 1.855 au fost împuşcaţi şi 924 reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze.

Peste 280 de plângeri au fost înregistrate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după decizia de clasare a dosarului Revoluţiei, până în prezent 81 dintre acestea fiind respinse ca neîntemeiate, inadmisibile sau tardive.

În 16 decembrie 1989, la Timişoara s-a ieşit masiv în stradă şi tot atunci s-a strigat pentru prima dată "Jos Ceauşescu". Astfel, în dimineaţa acelei zile, susţinătorii pastorului Laszlo Tokes s-au adunat pentru a doua zi consecutiv în faţa locuinţei acestuia pentru a-l susţine. Speriat de numărul mare de susţinători, Tokes a ieşit la fereastră şi le-a vorbit oamenilor, aşa cum făcuse şi cu o zi înainte.

Câteva ore mai târziu, protestatarii, al căror număr crescuse, au umplut Piaţa Maria, unde se afla şi reşedinţa lui Tokes. Mitingul de susţinere s-a transformat rapid în protest social, iar acesta a fost momentul în care Revoluţia a izbucnit, iar la Timişoara oamenii au stat şapte zile pe străzi.

Bilanţul celor şapte zile ale Revoluţiei de la Timişoara arată că peste 90 de persoane şi-au pierdut viaţa luptând pentru libertate, iar alte peste 370 au fost rănite. Aproximativ 850 de oameni au fost ridicaţi de pe străzi şi închişi fie la penitenciar, fie în arestul Miliţiei, în acele zile, pentru că au îndrăznit să se ridice împotriva lui Nicolae Ceauşescu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici