Torţionarul Ioan Ficior obişnuia să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor

Torţionarul Ioan Ficior, trimis în judecată pentru infracţiuni împotriva umanităţii, a conceput şi ordonat "măsuri represive inumane", el obişnuind să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor, reiese din declaraţiile foştilor deţinuţi politici, existente în rechizitoriul procurorilor de la PICCJ.

1528 afişări
Imaginea articolului Torţionarul Ioan Ficior obişnuia să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor

Torţionarul Ioan Ficior obişnuia să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Potrivit actului de sesizare a instanţei, Ioan Ficior a rămas în amintirea deţinuţilor drept un om de o cruzime deosebită.

"Fost comandant şi la Poarta Albă, în 1954, Ficior a conceput şi ordonat măsuri represive inumane, de o cruzime şi ferocitate extreme: 'deţinuţii care încălcau interdicţiile fixate de comandant, mâncând de pe câmp porumbul crud, erau pedepsiţi de un tribunal, în cadrul unui spectacol în toate detaliile şi urmat de bătaie. Obişnuia să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor' ", este declaraţia unui fost deţinut, potrivit documentului citat.

Un alt deţinut care a intrat în contact cu Ficior, le-a povestit procurorilor despre bătăile încasate de deţinuţii care, din cauza foametei de la Colonia de muncă Periprava, mâncau din porumbul ce trebuia recoltat.

"A intervenit căpitanul Fecioru. Pe cei prinşi (că mâncau câţiva ştiuleţi de porumb-n.n.) i-a luat chiar el în primire, cu câţiva gardieni speciali, anonimi, aplicând un stil de bătaie după o metodă de-a lui. Iată cum: în colonie, în faţa unei barăci, i-a înşirat pe cei care urmau să fie pedepsiţi. Deţinuţilor li se acopereau ochii cu nişte ochelari orbi, având drept lentile două cercuri de tablă neagră, cum se proceda la Securitate, ca să nu se vadă aceia care judecă şi bat. Aşa orb, deţinutul era introdus în baracă, în faţa unui tribunal improvizat. În interiorul barăcii, era o instanţă în toată regula, a cărei şefie principală o deţinea căpitanul Fecioru, pentru că el era mereu în fruntea unor astfel de acţiuni. Toţi ceilalţi membri nu erau decât nişte subalterni, cu ranguri de subofiţeri. (...) Au fost bătuţi aşa vreo 30 - 40 de deţinuţi. După ce s-a terminat această bravură îndeplinită de căpitanul Fecioru, l-am văzut şi eu pe căpitan cum a ieşit de obosit, transpirat, din baraca în care a înfiinţat instanţa", a spus unul dintre foştii deţinuţi, conform actului de sesizare a instanţei.

În rechizitoriu se precizează că, din cauza hranei precare în colonie, foamea era endemică la Periprava, motiv pentru care unii deţinuţi încercau să alunge senzaţia mestecând boabe de porumb crud direct de pe câmp. Cei care încălcau interdicţiile comandantului de a consuma plantele aflate în grija lor sau care nu realizau normele zilnice erau aspru pedepsiţi de maiorul Ioan Ficior.

"Din cauza condiţiilor inumane din această colonie (foame, frig, bătăi zilnice), şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare. Potrivit unor mărturii ale unor foşti deţinuţi, la Periprava mureau în fiecare noapte între doi şi trei deţinuţi, care erau ţinuţi pe puntea bacului câteva zile, până ce numărul lor ajungea la cinci, şase. După ce se îndeplinea această normă la decese, deţinuţii erau îngropaţi de către gardieni în gropi comune", conform anchetatorilor.

Un alt fost deţinut le-a povestit procurorilor de la Parchetului instanţei supreme că în cadrul coloniei de la Periprava existau şi trei adventişti care, din motive religioase, nu puteau munci sâmbăta, însă Ioan Ficior i-a obligat să muncească.

"Cei trei au refuzat să muncească chiar dacă fuseseră la locul de muncă. Era sfârşitul lui februarie 1961. Lângă locul unde munceam, la nici 10 metri era un canal cu apă, în care apa era până la genunchi şi era îngheţată. Le-a legat mâinile la spate cu sârmă ghimpată, cu apa până la genunchi şi îi punea să se uite cu ochii deschişi la soare, dacă coborau privirea erau bătuţi. Au fost ţinuţi aşa pe toată perioada în care noi am muncit. Acest lucru s-a făcut din ordinul lui Ficior", se arată în documentul citat.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a anunţat luni, într-un comunicat de presă, că Ioan Ficior a fost trimis în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect denunţul formulat de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Potrivit unor documente care au stat la baza rechizitoriului în cazul lui Ioan Ficior, care a condus Colonia de muncă de la Periprava în perioada 1958-1963, exista o tendinţă abuzivă de pedepsire a deţinuţilor cu maximul de pedeapsă, fără a se ţine cont de gravitatea faptelor.

Până în prezent, din documentele studiate a reieşit faptul că, între 1 august 1958 şi 1 noiembrie 1963, perioadă în care la conducerea coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior, au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor. O statistică a cauzelor de deces, aşa cum reiese din actele existente, indică, spre exemplu, cauze precum enterocolita cronică sau acută, tuberculoza, pneumonia, afecţiuni ale aparatelor digestiv şi excretor, afecţiuni cardiace.

Dosarul a fost trimis pentru a fi soluţionat de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.

Ioan Ficior este al doilea torţionar trimis în judecată, după ce în luna iunie a fost deferit justiţiei Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din 1956 până la desfiinţarea închisorii, în 1963, ultimul şef al închisorii în care a sfârşit, în urma torturilor, şi liderul ţărănist Ion Mihalache.

În aprilie 2013, IICCMER anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

În 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu. Acesta a fost trimis în judecată în 18 iunie, pentru infracţiuni contra umanităţii, dosarul fiind judecat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

După cazul lui Vişinescu, în 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanţei supreme începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior. IICCMER arăta atunci că a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.

Pe 16 ianuarie 2014, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. "Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare", preciza IICCMER.

În 11 februarie, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.

În iulie, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale în cazul lui Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului de la Colonia de Muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla. Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea torţionar pentru care IICCMER a solicitat solicită Parchetului începerea urmăririi penale, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici