UDMR: CSM şi-a depăşit atribuţiile constituţionale exprimând o opinie politică pe un proiect de lege

UDMR susţine că CSM şi-a depăşit atribuţiile constituţionale exprimând un punct de vedere politic pe un proiect de lege apărut în presă, referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc.

447 afișări
Imaginea articolului UDMR: CSM şi-a depăşit atribuţiile constituţionale exprimând o opinie politică pe un proiect de lege

UDMR: CSM şi-a depăşit atribuţiile constituţionale exprimând o opinie politică pe un proiect de lege (Imagine: Shutterstock)

”Uniunea Democrată Maghiară din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de poziţia CSM în privinţa proiecului de autonomie al Ţinutului Secuiesc. CSM, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, exprimându-şi un punct de vedere politic, într-un subiect politic, cu privire la un proiect de lege apărut în presă. CSM nu are voie să se comporte ca un actor politic”, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, remis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX.

În opinia UDMR, ”poziţia CSM încalcă grav libertatea presei şi libertatea de exprimare, principiile fundamentale ale statului de drept şi principiile separării puterii”.

În comunicat se arată că, în nenumăratele decizii asupra libertăţii de exprimare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că acest drept „acoperă nu numai informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă ori considerate inofensive, dar şi acele care şochează sau deranjează” şi că ”acestea sunt cerinţele pluralismului, toleranţei, spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică”.

”Libertatea de exprimare este preţioasă pentru orice persoană dar în mod deosebit are un caracter indispensabil pentru persoanele alese în funcţii de demnitate publică, pentru partidele politice şi pentru membrii acestora, deoarece ei reprezintă pe cei care le dau votul, răspund preocupărilor acestora şi le apără interesele“: „Una din principalele caracteristici ale democraţiei constă în posibilitatea pe care ea o oferă de a rezolva prin dialog, fără a se recurge la violenţă, problemele pe care le are de soluţionat un stat, chiar şi atunci când acestea sunt extrem de dificile sau stânjenitoare, iar democraţia se „hrăneşte” din libertatea de exprimare”, mai citează UDMR.

Calificarea de către CSM a dezbaterii publice a unui subiect de interes public ca fiind un „potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului justiţiei şi o agresiune la principiile statului de drept„ constituie o gravă ingerinţă şi încălcare a dreptului la libertatea de exprimare şi a libertăţii presei, consideră UDMR.

UDMR solicită public prezentarea de către CSM a unui raport (pe anul 2013 şi pe cel în curs) în privinţa aplicării efective a prevederilor constituţionale în domeniul utilizării limbii materne în justiţie: numărul cazurilor în care s-a utilizat limba maternă – maghiară - (în cazurile civile, administrative şi penale), strategia CSM în privinţa asigurării utilizării limbii materne în justiţie, resursele umane şi materiale alocate de CSM în acest sens şi demersurile realizate de CSM pentru promovarea în rândul comunităţii minoritare etnice a utilizării limbii materne în justiţie.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine, despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc vehiculat în presă, că lansarea în spaţiul public a unor teme ce depăşesc cadrul constituţional în ceea ce priveşte justiţia reprezintă "o agresiune la principiile statului de drept".

"Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni - în spaţiul public a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept", se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, joi, de CSM.

Punctul de vedere al CSM a fost făcut public "având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România".

În acelaşi comunicat, CSM ţine să reamintească, indiferent de iniţiatorii, autorii sau stadiul asumării proiectului de o entitate, grupare sau persoană, mai multe prevederi ale Constituţiei.

Astfel, Consiliul redă articolul 152 al legii fundamentale, potrivit căruia "dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii".

CSM reaminteşte şi mai multe prevederi constituţionale privind înfăptuirea justiţiei în România, printre care şi cele legate de statutul judecătorilor şi cel al procurorilor şi de instanţele judecătoreşti.

În acest context, sunt citate prevederi conform cărora "este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare; prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii".

CSM citează şi prevederile privind folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie: Procedura judiciară se desfăşoară în limba română; Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice; Modalităţile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi; Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

"Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică", se mai arată în documentul citat.

Reprezentanţii UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, "vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară” iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc „vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale".

"Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia", se menţionează în forma respectivă de proiect.

De asemenea, în document se subliniază că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

"Activitatea Consiliului Regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui. Executivul Regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul şi dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional", se mai arată în proiect.

Reprezentanţii Uniunii au propus ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

"Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii", se mai arată în proiect.

În proiect se precizează şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

Conform proiectului, autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean "compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct".

Iniţiatorii proiectului au menţionat că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României "pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare".

"Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională. Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut regiunii sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă", se mai arată în proiect.

Conducerea UDMR susţine că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici