Vaccinarea în masă nu mai poate aştepta

  • Strategia adoptată de Guvernul României pentru vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 se împotmoleşte în multiple lipsuri.
  • Ni se spune că „cei de sus” ştiu ce este mai bine pentru noi, însă noi avem zilnic acces la evidenţa faptului că acest bine va întârzia să apară.
  • Vedem cum Strategia unui Guvern este pasată altui Guvern şi cum politicienii caută doar oportunităţi pentru promovarea propriei imagini. Nu vedem o abordare serioasă a nevoilor reale, care privesc recăpătarea capacităţii operaţionale a societăţii, cu tot cu economia ei.
18257 afişări
Imaginea articolului Vaccinarea în masă nu mai poate aştepta

Vaccinarea în masă nu mai poate aştepta

Stăm cu doze în congelatoare, în timp ce rata de vaccinare a celor din prima urgenţă are puls slab. Din 27 decembrie încoace, 11.656 de persoane au primit doza de Pfizer/BioNTech, deşi în ţară au intrat 150.150 de doze.Unde este restul? Flacoane puse la păstrare, în spitale militare, aşteptând ordine să ia calea către centre de vaccinare. Sau să stea pe loc repaus. Cu ordin de serviciu, transporturi speciale se pun în mişcare către diverse locaţii dintre cele 995 de centre civile a căror amplasare doar cei aleşi o cunosc, deocamdată. Alte 81 de centre, militare, sunt arondate vaccinării personalului din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, inclusiv membri de familie ai acestora care beneficiază de acces la facilităţile respective, în condiţiile legii.

Modelarea matematică, bat-o vina!

De ce această lentoare? De ce nu avem o rată mai mare de vaccinare a personalului din sistemul sanitar şi de asistenţă socială, deopotrivă de la stat şi din privat? De ce nu trecem la vaccinarea personalului esenţial din sectorul serviciilor publice, precum şoferii din transportul în comun, angajaţii din industria laptelui, pâinii şi a cărnii sau angajaţii de la salubrizare, apă şi canalizare? De ce nu începem să vaccinăm educatorii şi profesorii? Ce este greşit la priorităţile stabilite în Strategie?

“Scopul nostru este acela de a asigura accesul la vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în condiţii de siguranţă, eficacitate şi echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2 şi limitarea pandemiei de COVID-19 pe teritoriul ţării”, declara ministrul sănătăţiiNelu Tătaru în 28 noiembrie 2020 la adoptarea prin Hotărâre de Guvern a Strategiei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 în România.

Acum este evident că Strategia a rezolvat partea cu siguranţa accesului la vaccinare. Controlul accesului la congelator este militarizat. Strategia nu rezolvă însă cerinţele de eficienţă şi nici pe cele de echitate. Zilnic, unităţile de vaccinare întocmesc necesarul de doze pentru trei zile consecutive, pe care îl comunică la DSP-ul cu atribuţii pe zonă pentru ca ulterior din congelatoarele păzite de militari să se distribuie acolo unde este nevoie, în cantităţile şi la momentele notificate.

Nu ar fi trebuit, stimaţi planificatori, ca acest necesar, pe zile/săptămâni/luni să vă fie cunoscut din exerciţiul de modelare matematică pe care l-aţi derulat sau pe care intenţionaţi să îl faceţi, aşa cum aţi comunicat Comisiei Europene? Nu era cazul să revedeţi ratele de infectare din rândul categoriilor pe care le-aţi prioritizat? A propos, câţi parlamentari s-au infectat cu SARS-CoV-2? Aceeaşi întrebare e valabilă şi pentru ceilalţi din sistem.

Pe de altă parte, ce rost mai are platforma de înregistrare electronică a solicitanţilor de vaccin anti-Covid19? Nu rezultă exact din înrolarea în acea platformă câte cereri există? Nu puteţi să scoateţi de acolo rapoarte pe ore, zile, pe oraşe, pe judeţe, pe centre de vaccinare şi aşa mai departe? Dacă ne referim strict la personalul din urgenţa întâi, care – teoretic – se şi poate programa prin intermediul acestei platforme, de ce mai este nevoie ca fiecare spital/unitate de vaccinare să mai facă alte situaţii şi să le transmită unor DSP-uri excedate de atâta birocraţie? Dacă nu putem scoate date cu care să monitorizăm necesarul de doze pe fiecare unitate de vaccinare în parte, de ce mai avem platforma activă şi de ce nu spunem oamenilor că e inutilă?

Când s-o-mpărţitnorocu, fost-am eu dus la lucru...

Ce vedem acum, este o vulnerabilitate pe care sistemul de sănătate publică o rostogoleşte de la un an la altul. Nu avem baze de date unificate, registrul electronic naţional de vaccinări nu are capacitatea de absorbi şi cazuistica SARS-CoV-2, iar deciziile nu se pot lua fără a recurge la noi şi noi situaţii întocmite din pix, cu toate implicaţiile care decurg din acest imperfecţiuni.

Pentru că România nu a pregătit centre de vaccinare în săli de sport sau alte facilităţi pentru evenimente de masă, care ar fi asigurat un flux de vaccinare optim pentru ţinta de imunizare generală, poate ar fi fost mai util dacă, în toată această strategie, iniţiatorii ar fi folosit experienţa managerilor operaţionali din HORECA sau din curierat. Oricare dintre aceştia sunt obişnuiţi să livreze la timp, în condiţii de siguranţă, eficacitate şi eficienţă, în multiple locaţii.

Implicarea factorului privat în organizarea şi derularea vaccinării populaţiei şi, foarte probabil, renunţarea la ordinea de priorităţi ce ne-a fost prezentată până acum se prefigurează ca două dintre măsurile rezonabile pe care autorităţile ar putea să le adopte. Ele ar repara o parte din lipsurile care au reieşit din exerciţiul de modelare matematică a nevoii de vaccinuri şi a modalităţii în care grupurile socio-profesionale au fost ordonatela vaccinare. Atunci, forţa sistemului s-a făcut simţită şi auzită. În schimb, comunitatea de business, antreprenorii şi populaţia generală din România nu şi-au putut face voceaauzită. Era la lucru, astfel că norocul şi l-au împărţit cei din sistem.

Strategia de vaccinare a României trebuie actualizată

În timp ce noi informaţii despre mutaţiile virusului şi rapiditatea răspândirii acestora alarmează guverne şi experţi din lume, se conturează o presiune crescândă asupra factorilor de decizieca să accelereze vaccinarea în masă. Prin contrast, Strategia României pare că este pusă în ramă şi admirată sau băgată în sertar.Pe măsură ce lucrurile se complică în teren, documentul nu mai poate fi respectat. Cu fiecare zi ne consolidăm percepţia că lucrurile nu merg conform planificării, iar priorităţile curente nu îşi mai au rostul. Ne este tot mai clar că Strategia trebuie actualizată.

Vaccinarea în ritm de melc vaîmpiedica atingerea obiectivului de a avea o imunizare a 60%-70% din populaţie. Să nu uităm, oricine rămâne în urmă este pasibil să intreîn izolare regională şi globală. Dacă nu ţinem pasul cu vecini sau state cu care avem legături comerciale şi sociale semnificative, vom fi pe lista roşie a interdicţiilor.

Nevoia de actualizare a planurilor vaccinare este realmente obiectivă. România, ca şi alte ţări europene, şi-a definitivat strategia în toamnă, când încă nu exista certitudinea aprobării şi lansării pe piaţă a vreunui vaccin din multiplele încercări existente la acea vreme.În cazul UE, abia odată cu certificarea primită de Pfizer/BioNTech de la Agenţia Europeană a Medicamentelor, în 21 decembrie 2020, s-a putut construi o proiecţie clară asupra tipului şi a cantităţii de vaccincare va fi distribuit, dar mai ales asupra calendarului de livrare. Acum, pentru că ştim că de la Pfizer/BioNTechvom primi 10 milioane de vaccinuri, cu o cadenţă iniţială de circa 150.000 de doze pe săptămână, accentul ar trebui să cadă pe folosirea maximală a acestor doze,în toate segmentele populaţiei. Nu se justifică păstrarea celei de-a doua doze în congelator, pentru rapel, dacă ştii că ai asigurată livrarea următoarelor cantităţi conform contractului. În 6 ianuarie 2021 vom şti dacă vaccinul Moderna va primi certificare de punere pe piaţa europeană, iar acest lucru va însemna şi mai multă predictibilitate pentru livrările de vaccinuri la noi în ţară. În cursul lunii curente, am putea afla şi despre omologarea vaccinului de la AstraZeneca/Oxford. O schimbare de plan este iminentă.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici