Viaţa marină este ameninţată de poluarea cu plastic. Microparticulele ajung din apa Mării Negre în farfuriile oamenilor

Cel mai recent studiu arată că puii de ţestoasă sunt sufocaţi de plastic. În stomacul unei ţestoase din Oceanul Indian s-au descoperit 343 de bucăţi de plastic. Studiul arată ca Oceanul Pacific este mult mai poluat decât Oceanul Indian.

Viaţa marină este ameninţată de poluarea cu plastic. Se estimează că peste 700 de specii marine, de la balene albastre la crustacee, suferă din cauza plasticului. 80% din gunoiul din ocean este plastic.

Operatorii economici de pe litoralul românesc sunt obligaţi să strângă în fiecare zi gunoiul de pe sectorul de plajă pe care îl administrează. Dar cu toate acestea, mucurile de ţigară râmân de cele mai multe ori îngropate în nisip.

Angelica Paiu este manager de proiect în cadrul ONG-ului Mare Nostrum. Împreună cu echipa ei monitorizează sectoarele de plajă de pe întreg litoralul. Din păcate, chiar şi pe plajele sălbatice, unde oamenii nu au acces, au fost găsite bucăţi de plastic aduse de Marea Neagră. Acestea se vor descompune în sute de ani.

„Cele mai multe deşeuri sunt din materiale plastice, iar aici amintim mucurile de ţigară care şi în acest an sunt cele mai numeroase pe plajă. De asemenea, sunt pungile de plastic, piesele de plastic cuprins între 22 şi 50 cm, paiele şi beţele de amestecat în diverse băuturi”, spune Angelica Paiu.

Marea Neagră „găzduieşte” fără să vrea gunoaie. Deşeurile marine reprezintă o gamă largă de produse folosite de oameni. Pungile şi recipientele din plastic sunt cele mai întâlnite deşeuri din apa mării. După aproximativ şase luni, o pungă de plastic începe să se fragmenteze în bucăţele mici. Ca să ajungă la dimensiuni de ordinul milimetrilor, acesteia îi trebuie un an de plutit în mare.

„Vietăţile care trăiesc mult, vietăţile care sunt mai puţin atente la ceea ce mănâncă, vietăţile care sunt neînvăţate cu prezenţa acestui polimer în mări şi oceane sunt vulnerabile. Marea Neagră, din fericire, nu are vietăţi de acest gen, ca de exemplu balenele, să încorporeze plastice. Din această perspectivă, Marea Neagră stă mult mai bine. Totuşi, trebuie să fim atenţi fiindcă o mărunţeşte, mărunţeşte tot ce înseamnă acest plastic şi se întoarce în farfuria noastră”, explică Adrian Bîlbă, biolog.

Fără să ne dăm seama, şi noi, oamenii, suntem afectaţi de poluarea cu plastic. Organismele filtratoare sunt cele care adună fără să vrea particule mici de plastic, iar mai apoi ajung în farfuria noastră.

„Cumva observ şi eu, ca orice utilizator de plajă, deci nu neapărat turist, un constănţean care vrea să se relaxeze, că sunt, de exemplu, multe deşeuri pentru care sunt alternative. De exemplu paiele de plastic”, spune Florentina, turist.

Fiecare om poate preveni acest fenomen atât de grav şi de des întâlnit dacă nu aruncă mucurile de ţigară pe plajă şi îşi strânge mereu gunoiul.