Viorica Dăncilă, despre scandalul Răzvan Cuc-Tarom: Înţeleg că ministrul Transporturilor are dreptul să se intereseze dacă sunt anumiţi pasageri

Întrebată ce măsură va lua în cazul ministrului Răzvan Cuc, dacă se adevereşte tentativa de obstrucţionare a traficului aerian în ziua moţiunii de cenzură, Viorica Dăncilă a răspuns: „Demitere imediată, dar nu cred în aşa ceva, nu cred că cineva şi-ar permite să facă aşa ceva. Văd că porniţi de la premisa că este adevărat"

„După câte înţeleg, ministrul Transporturilor are dreptul să se intereseze dacă sunt anumiţi pasageri, aşa este regulamentul, dar acest lucru nu înseamnă că şi-ar permite să ţină navele la sol. Am transmis corpul de control la Tarom şi la Ministerul Transporturilor. Eu am încredere în oameni şi la prezumţia de nevinovăţie. Este o acuzaţie gravă şi de aceea este grav atunci când noi spunem că este adevărat. Eu cred că nimeni nu şi-ar fi permis să facă aşa ceva ", a mai adăugat preşedintele Partidului Social Democrat.

Viorica Dăncilă a mai adăugat discuţia dintre ministrul Cuc şi fostul director Tarom a fost o discuţie între colegi.

„Fiecare dintre noi, presupun, că a vorbit cu prietenii... Dumnealui, cunoştinţele dumnealui... Suntem colegi, este normal că să vorbim între noi, colegii. Nu vă imaginaţi că în alte partide politice nu discuta colegii între ei. Este normal să discute şi cu domnul Arsenie, este normal să discute şi cu alţi deputaţi", a mai spus Dăncilă.

Fostul director TAROM a anunţat că ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, i-ar fi cerut să reţină aeronavele TAROM la sol în ziua moţiunii, acesta fiind motivul real al demiterii sale din fruntea companiei şi a adăugat că îi va face plângere penală. Mai exact, Mezei a susţinut că, în ziua moţiunii de cenzură, când o parte dintre parlamentari trebuiau să vină din ţară pentru a participa la vot, ministrul demis al Transporturilor i-ar fi cerut să reţină aeronavele la sol pentru a împiedica votul.

Ulterior, Răzvan Cuc a negat acuzaţiile. Ministrul Transporturilor a admis însă că a cerut lista palamentarilor care zburau cu avioanele TAROM, dar a susţinut că a făcut acest lucru pentru a se convinge că aceştia sunt în regulă. Răzvan Cuc i-a reproşat Mădălinei Mezei incompetenţa, incapacitatea şi legăturile cu unele grupuri de interese, precum şi faptul că şi-ar fi avantajat membrii familiei care lucrează în companie.

Mădălina Mezei a fost numită la şefia Tarom în luna iunie, iar demiterea sa a avut loc la doar câteva zile după ce acelaşi Consiliu de Administraţie îi prelungise contractul de management cu două luni. Mădălina Mezei a fost al patrulea director al companiei numit în acest an.

Datele pasagerilor şi accesul instituţilor la acestea sunt reglementate de o lege specială

Autorităţile competente să ceară informaţii despre pasagerii curselor aeriene sunt poliţia şi instituţiile care se ocupă de securitatea statului, conform unei legi speciale care reglementează acest tip de date şi modul în care instituţiile statului le pot accesa.

Conform legii 284/2018 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor din transportul aerian care transpune Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European şi a Consiliului, autorităţile are au acces la datele pasagerilor sunt Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Direcţia Generală de Protecţie Internă, Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale: Direcţia generală de informaţii a apărării, Ministerul Public şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală: Direcţia Generală a Vămilor.

Datele pasagerilor sunt administrate de Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii (UNIP), structură de specialitate, fără personalitate juridică, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

UNIP colectează datele pasagerilor de la transportatorii aerieni, le stochează pentru o anumită perioadă, transferă datele către autorităţile competente şi facilitează schimbul de date cu Unităţile similare din alte state membre ale Uniunii Europene şi cu EUROPOL.

Legea nu aduce atingere dreptului organelor judiciare de a solicita şi de a obţine de la transportatorii aerieni, în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, date din registrele cu numele pasagerilor deţinute de aceştia şi nu aduce atingere dreptului organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale de a solicita şi de a obţine de la transportatorii aerieni, în condiţiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, date din registrele cu numele pasagerilor deţinute de aceştia.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că i-a solicitat fostei directoare a TAROM, Mădălina Mezei, lista parlamentarilor care au zburat spre Bucureşti în ziua moţiunii, pentru a se asigura că totul este în regulă. Anterior, Mădălina Mezei a declarat că ministrul i-a solicitat să oprească cinci curse interne care ar fi adus parlamentarii la Bucureşti.

La articolul 13 aliniatul 4, legea interzice transmiterea datelor pasagerilor către alte autorităţi sau instituţii publice române.

Articolul 40 stabileşte obligaţiile transportatorilor aerieni privind protecţia datelor cu caracter personal: în cadrul activităţilor necesare pentru transmiterea datelor PNR către UNIP, transportatorii aerieni rămân responsabili, în temeiul dispoziţiilor legale din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal aplicabile acestora, în ceea ce priveşte: a) adoptarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru asigurarea protejării datelor PNR împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, precum şi împotriva oricărei altei forme de prelucrare ilegală; b) prelucrarea datelor PNR în mod legal, echitabil şi transparent faţă de persoana vizată, inclusiv informarea pasagerilor, prealabilă colectării datelor PNR, cu privire la faptul că acestea sunt transmise către UNIP; c) colectarea datelor PNR în scopuri determinate, explicite şi legitime şi abţinerea de la prelucrarea ulterioară într-un mod incompatibil cu aceste scopuri; d) colectarea de date PNR adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate; e) prelucrarea de date PNR exacte şi actualizate; f) păstrarea datelor PNR într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate.