Wikileaks: Centrala nucleară de la Cernavodă are probleme

Centrala nucleară de la Cernavodă are probleme, una dintre ele fiind aceea că echipa de intervenţie, formată din şapte oameni, nu poate face faţă unui accident penntru că are echipament expirat şi face antrenamente rar, scrie Jurnalul Naţional, citând o telegramă Wikileaks.

283 afișări
Imaginea articolului Wikileaks: Centrala nucleară de la Cernavodă are probleme

Wikileaks: Cernavodă nu este atât de sigură pe cât lasă Guvernul impresia (Imagine: Thomas Dan/Mediafax Foto)

Autorul documentului citat de Jurnalul Naţional în ediţia electronică dar pe care cotidianul nu-l prezintă în variantă originală susţine că reprezentanţii Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) "se mândreau cu grupa de intervenţie", dar au admis, în discuţiile cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, că echipamentul folosit este învechit iar antrenamentele se fac destul de rar.

"Într-o telegramă din 28 ianuarie 2009, oficialii americani fac referire la incapacitatea CNCAN de a interveni în caz de dezastru. În 2008, de-a lungul câtorva luni, un diplomat american a vizitat de mai multe ori centrala nucleară de la Cernavodă. De fiecare dată a fost însoţit de reprezentanţi ai CNCAN: Lucian Biro, director general, şi Sorin Repanovici, şeful Serviciului Intervenţie Fizică la instalaţii nucleare. (...) Oficialul american a discutat cu Repanovici în mod special abilitatea CNCAN de a răspunde în cazul unor evenimente radioactive fie accidentale sau intenţionate. Repanovici s-a arătat mândru de echipa sa, dar a precizat că echipamentul de protecţie al acestora era expirat, iar antrenamentele au loc circa o dată pe lună", scriu cei de la Jurnalul Naţional

Oficialul CNCAN citat admitea că dotarea şi pregătirea sunt, "probabil", insuficiente.

"Repanovici era convins că în cazul apariţiei unor probleme la centrala nucleară membrii echipei vor acţiona rapid. Americanii au tras însă alte concluzii: autorităţile române iau foarte în serios responsabilitatea legată de siguranţa materialelor nucleare, iar măsurile de siguranţă reduc şansele unui incident nuclear", continuă cei de la Jurnalul Naţional, afirmând că odată cu apariţia unui incident în care material radioactiv ar putea fi degajat, "Guvernul ar fi greu pus la încercare".

Antrenamentele pentru situaţii de urgenţă tind să fie, în general, inadecvate. Există în particular deficienţe de a răspunde rapid atât cu resurse suficiente, cât şi cu un plan efectiv de coordonare a unui reacţii interministeriale (interdepartamentale) şi interdisciplinare, mai susţin cei de la Jurnalul Naţional, citând telegrama Wikileaks.

Autorul acesteia aminteşte că, patru ani mai devreme, Jeffrey Merrifield, comisar din cadrul US Nuclear Regulatory Commission (NRC), a vizitat România.

"Vizita lui, de la sfârşitul lui septembrie 2004, a oferit Guvernului american detalii despre programul nuclear al României, considerat unul puternic", continuă autorul documentului citat de Jurnalul Naţional.

Citându-l pe celălalt oficial român cu care a avut contact, Lucian Biro, autorul spune că a înţeles din discuţie că CNCAN "are o mare problemă în ceea ce priveşte resursele umane".

"Fie pentru că unii angajaţi au ieşit la pensie, fie că alţii au emigrat în Canada, Marea Britanie sau Africa de Sud", scrie Jurnalul Naţional.

În opinia jurnaliştilor români, "un comentariu suculent" al oficialilor americani a fost legat de faptul că Biro "avea mereu la el trei telefoane mobile, pe care urma să le folosească pentru a lua legătura cu Guvernul şi cu prim-ministrul în cazul unui incident sau accident nuclear".

"Evident, comisarul american nu a venit doar în vizită. El a explicat românilor că o firmă americană, Dominion Power, şi-a exprimat interesul în construirea unui reactor avansat. În 2002 s-au descoperit numeroase probleme. Reactorul 1 a fost construit în cooperare cu Atomic Energy of Canada Ltd. (AECL) şi Ansaldo, o firmă care aparţine grupului italian Finmeccanica. General Electric a asigurat turbinele. Al doilea reactor, tot canadian, de la Cernavodă a devenit operaţional în mai 2007, fiind construit în colaborare cu aceleaşi firme", scriu cei de la Jurnalul Naţional.

Într-un alt raport, ofiţerul pe probleme economice al ambasadei, în urma unei vizite pe care a făcut-o la Cernavodă, explică superiorilor că Guvernul României a decis în 2007 să construiască alte două reactoare, pentru a îndeplini cerinţele UE legate de mediu, considerate foarte agresive. Proiectul a fost gândit ca un parteneriat public-privat, dar "a fost amânat mereu".

"În urma unor negocieri îndelungate, s-a ajuns la un acord final în noiembrie 2008. Statul român va deţine prin Nuclearelectrica 51 la sută din această afacere, restul fiind împărţit astfel: cehii de la CEZ, francezii de la GDF Suez, italienii de la Enel şi nemţii de la RWE vor deţine 9,15 la sută fiecare, iar câte 6,2 la sută aparţin spaniolilor de la Iderbola şi Arcelor Mittal. Proiectul de patru miliarde de euro trebuie finalizat în 2015", mai scriu cei de la Jurnalul Naţional.

Oficialul american a precizat că Guvernul român mai intenţionează să construiască alte două reactoare, probabil în Transilvania, studiul de fezabilitate fiind planificat pentru vara lui 2009.

Americanii au stabilit fără echivoc că responsabilitatea în cazul unui accident nuclear revine exclusiv CNCAN, care este direct subordonată prim-ministrului.

Extinderea industriei nucleare în România va genera firmelor americane posibilitatea de a încheia afaceri în câteva domenii importante asociate celui nuclear. Printre companiile americane care deţin expertiza şi tehnologia necesară acestor domenii şi care şi-au exprimat interesul faţă de piaţa românească sunt: American Ecology Corporation, Babcock and Wilcox, Bechtel Nuclear, CH2M Hill, Crane Nuclear, GE, Shaw Group şi URS Corporation.

Oficialul american a concluzionat că România va evita orice apropiere de Rusia în ceea ce priveşte energia nucleară. Aceasta pentru că Rusia este singurul distribuitor de gaze naturale şi unul dintre principalii furnizori de petrol pentru România, iar o dependenţă şi în domeniul nuclear ar face ca România să nu-şi atingă scopurile energetice.

Jurnalul Naţional este una dintre cele trei publicaţii care au anunţat, săptămâna trecută, că au obţinut documentele Wikileaks despre România, în urma unui parteneriat încheiat de organizaţia condusă de Julian Assange şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI). Accesul celor de la Jurnalul Naţional la documente a fost posibil datorită faptului că şeful secţiei "Investigaţii" a cotidianului, Adrian Mogoş, este membru al organizaţiei care a primit de la Wikileaks documentele transmise de diplomaţii americani de la Bucureşti Departamentului de Stat de la Washington.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici