WVR: România, printre primele locuri în lume la decalajul de performanţă între elevi

România este printre primele locuri în lume la decalajul dintre elevii dezvantajaţi şi cei cu statut socio-economic favorabil, susţin, marţi, reprezentanţii World Vision România după publicarea rezultatelor PISA.

224 afișări
Imaginea articolului WVR: România, printre primele locuri în lume la decalajul de performanţă între elevi

Potrivit unui comunicat al organizaţiei, copiii dezavantajaţi din România sunt lăsaţi tot mai mult în urmă când vine vorba de accesul la educaţie.

Fundaţia World Vision România face apel la autorităţi să ia măsuri urgente în privinţa creşterii echităţii în sistemul educaţional şi de protecţie a copiilor.

„România este pe primele locuri în lume la decalajul de performanţă între elevi, raportat la statutul socio-economic, alături de Slovacia, urmate apoi de Ungaria, Israel şi Taiwan, se arată în ultimul raport PISA. Totodată, România se clasează pe penultimul loc în UE la evaluarea PISA, înaintea Bulgariei, care a înregistrat regrese semnificative. Din totalul celor 81 de ţări şi teritorii participante la testările PISA, România se situează pe locul 45, cu un punctaj mediu semnificativ mai mic decât media OECD”, se arată în comunicat.

Diferenţa de scor dintre copiii avantajaţi şi cei dezavantajaţi a crescut cu 24 de puncte în 2022 faţă de ultima testare PISA din 2018. Cea mai mare diferenţă dintre elevi este înregistrată la proba de Matematică: 132 de puncte, mai arată rezultatele PISA.

„Mai mult decât atât, diferenţa dintre elevii cu performanţă la cel mai înalt nivel şi cei cu performanţă scăzută este extrem de mare în România. Practic, doar 5% dintre elevi au obţinut scoruri foarte mari la testările PISA 2022, în timp ce 33.2% au obţinut scoruri foarte mici. Comparativ, media OECD este de 13.7% elevi performanţi de top şi 16.4% elevi cu performanţă scăzută. De exemplu, în Marea Britanie sunt 17.9% elevi performanţi şi 12% elevi cu performanţă scăzută, iar în Polonia 15.3% sunt elevi performanţi şi 11.9% elevi cu performanţă scăzută. Scorul cel mai bun îl are Singapore, unde avem 44.5% elevi performanţi şi 4.2% elevi cu performanţă scăzută”, arată reprezentanţii World Vision România.

Conform acestora, la proba de ştiinţe, doar 1% dintre elevii din România s-au încadrat la cea mai înaltă performanţă (media OECD este de 7%). La Matematică, aproximativ 7% dintre elevii defavorizaţi din România au reuşit să obţină scoruri în primul sfert al performanţei. În medie, în ţările OECD, 10% dintre elevii defavorizaţi au obţinut scoruri în primul sfert al performanţei la matematică.

„Conform raportului PISA, decalajul de performanţă la Matematică, raportat la statutul socio-economic, al elevilor este cel mai mare în România şi Republica Slovacă, urmate de Ungaria, Israel şi Taipeiul Chinez. Studenţii dezavantajaţi din ţările OECD au de şapte ori mai multe şanse, în medie, decât elevii avantajaţi să nu atingă abilităţile de bază la matematică. Când vine vorba de citit, şansele de a avea o performanţa scăzută sunt de peste cinci ori mai mari pentru elevii dezavantajaţi decât colegii lor avantajaţi”, mai spun specialiştii organizaţiei.

Aceştia susţin că România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte nivelul de sărăcie al copiilor: peste 41.5% dintre copiii din România şi aproape jumătate dintre adolescenţi (44,5%) sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, procent care a crescut în urma pandemiei, potrivit Eurostat. Procentul se suprapune cu cel al elevilor de 15 ani care nu au reuşit să treacă nivelul de bază la testările PISA.

„Practic, mare parte dintre elevii care nu îndeplinesc nivelul minim de analfabetism funcţional vin din familii vulnerabile, cu cel mult opt clase şi venituri modeste, care nu-şi pot ajuta copiii la teme sau să se pregătească pentru examenele naţionale. Aşadar, diferenţa pe care o face statutul socio-economic al familiei este fundamentală, când discutăm rezultatele testărilor PISA,în favoarea copiilor care au camera lor pentru a învăţa, propriul calculator, posibilitatea de a face meditaţii în privat, au acces la resurse educaţionale online şi offline, au o bibliotecă acasă, participă la activităţi culturale şi au părinţi cu studii superioare şi locuri de muncă bine plătite. World Vision România face încă o dată apel la autorităţi să ia măsuri pentru a creşte accesul la educaţie de calitate pentru toţii copii. În mod contrar, ne vom uita peste alţi patru ani la încă o generaţia lasată în urmă”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Ea arată că există şi rezultate care au înregistrat îmbunătăţiri.

„Dintre acestea amintim: implicarea părinţilor (46% dintre directori au spus că cel puţin jumătate dintre părinţii s-au implicat din propria iniţiativă în discuţii cu profesorii despre parcursul copiilor acestora în 2022. Comparativ, în 2018 procentul acestora era de 34%), 83% dintre elevii din România au raportat că îşi fac prieteni uşor la şcoală (media OECD: 76%), 69% dintre elevi se simt încrezători sau foarte încrezători în utilizarea unui program de comunicare video şi 65% dintre elevi se simt încrezători sau foarte încrezători în a se motiva să facă şcoala, dacă şcolile se închid din nou”, a mai spus Mihaela Nabăr.

WVR spune că rezultatele PISA nu ar trebui să ne surprindă dacă ne uităm la rezultatele copiilor la examenele naţionale. Din elevii înscrişi în clasa I în 2011, doar 42,3% au trecut Bacalaureatul în 2023, iar în mediul rural, procentul scade la 27,7%. Totodată, patru din zece elevi din mediul rural au luat sub 5 la Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a din 2023. Numărul lor a crescut cu 10% faţă de anul trecut, avertizează organizaţia. Totodată, numărul de medii sub 7 este de două ori mai mare în rândul elevilor de la sate faţă de colegii lor din mediul urban.

„În primul rând, discutăm despre slaba participare a copiilor şi tinerilor în sistemul de învăţământ obligatoriu. Absenţa din sistemul şcolar are drept concecinţă rezultatele dezastruoase pe care le vedem la testările internaţionale şi nu numai. Mai mult de unu din trei adolescenţi din mediul rural lipseşte de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie”, potrivit World Vision România.

La nivel naţional, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 15,6%, cu mult peste media UE (9,6 %). Iar în mediul rural situaţia se agravează la 24,5%. Asta înseamnă că unu din patru tineri a terminat cel mult ciclul gimnazial, conform Eurostat. Problema pleacă încă de la grădiniţă. În 2021, doar 75,6 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 3 ani şi vârsta de începere a învăţământului primar obligatoriu erau înscrişi în învăţământul preşcolar. Acest procent se situează cu mult sub media UE (92,5 %), problema fiind şi mai gravă în mediul rural, mai atrage atenţia Fundaţia World Vision România.

Mai apoi, o altă cauză importantă este lipsa de motivaţie şi resurse a profesorilor. În şcolile rurale, numărul redus de clase forţează adesea profesorii să predea materii în afara calificărilor lor, afectând calitatea educaţiei, mai arată şi ultimul Monitor al Educaţiei publicat de Comisia Europeană. Pe de altă parte, 76% dintre profesori îşi doresc să fie mai respectaţi, iar 39% spuneau în timpul grevei că speră ca Guvernul României să fie mai interesat de învăţământ, potrivit unui sondaj realizat de World Vision România. Totodată, ultimul raport TALIS (Teaching and Learning International Survey) arată că unul din trei profesori experimentaţi (peste 10 ani de experienţă) ar trebui să-şi schimbe şcoala pentru a asigura o prezenţă echitabilă a profesorilor cu experienţă în şcolile din România. Cu alte cuvinte, în ţara noastră avem de-a face cu o distribuţie inechitabilă a profesorilor experimentaţi versus cei la început de activitate didactică.

Conform rezultatelor PISA 2022, în timpul şcolii online, 31% dintre elevii din România au întâmpinat probleme cel puţin o dată pe săptămână în înţelegerea sarcinilor pentru temele de acasă, iar 26% dintre elevi au avut dificultăţi în a găsi pe cineva care să-i poată ajuta cu temele.

„Aceste rezultate confirmă faptul că în perioada crizei de COVID-19 sistemul de învăţământ s-a confruntat cu mai multe provocări. De la lipsa de acces a profesorilor şi copiilor la dispozitive la învăţământul online şi dificultatea cadrelor didactice de a adapta lecţiile şi interacţiunile din clasă în mediul remote la impactul negativ asupra sănătăţii mentale şi a comportamentului elevilor”, se mai arată în comunicatul WVR.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici