Asociația Cicliștilor Profesioniști critică testele antidoping nocturne din Turul Franței

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„Poziția noastră este clară: CPA este extrem de dezamăgită de direcția actuală a luptei antidoping în ciclismul profesionist”, a declarat președintele organizației, Adam Hansen.

Într-un comunicat, CPA a subliniat că rutierii susțin fără rezerve lupta împotriva dopajului și că sunt „primii care își doresc un sport curat”, contribuind inclusiv financiar la sistemul de testare.

„Totuși, testările nocturne ridică semne de întrebare privind relevanța lor. Întreruperea odihnei sportivilor în mijlocul nopții pentru testări justifică acum o analiză serioasă”, se arată în document.

Tadej Pogačar, pe urmele recordului lui Merckx: 60 de zile în tricoul galben în Turul Franței

Mai multe echipe se plâng de condițiile de cazare din Turul Franței. Liderul Tadej Pogacar, printre cei afectați

Potrivit organizației, obiectivele Codului Mondial Antidoping includ atât combaterea dopajului, cât și protejarea sănătății sportivilor și asigurarea echității competiției.

„Turul Franței este o competiție care solicită un efort fizic excepțional. Calitatea somnului și a recuperării este esențială nu doar pentru performanță, ci și pentru sănătatea și siguranța rutierilor. Este clar că această practică împiedică recuperarea sportivilor în cea mai importantă și dificilă cursă din calendarul mondial și contravine obiectivelor urmărite”, se mai arată în comunicat.

CPA susține că nu contestă necesitatea controalelor antidoping, ci dorește ca acestea să fie mai eficiente.

„Scopul nostru nu este să punem la îndoială lupta împotriva dopajului, dimpotrivă. Vrem ca aceasta să fie din ce în ce mai eficientă, mai bine țintită și mai capabilă să identifice adevărații trișori, respectând în același timp drepturile fundamentale ale sportivilor, sănătatea și condițiile lor de recuperare”, precizează organizația.

Asociația atrage atenția și asupra modului în care sunt utilizate resursele financiare

„Ciclismul contribuie cu aproximativ 10 milioane de euro la finanțarea luptei antidoping în cadrul Agenției Internaționale pentru Testare (ITA), în timp ce Agenția Mondială Antidoping (WADA) cheltuie, în medie, doar 5 milioane de dolari pe an, pentru toate sporturile, pentru cercetarea de bază necesară dezvoltării unor noi metode de detectare”, se mai arată în comunicat.

În acest context, CPA întreabă dacă nu ar fi „mai potrivit să se investească mai mult în cercetare științifică și tehnologii de detectare, decât să fie extins numărul controalelor inopinate deosebit de intruzive”.

„O luptă eficientă împotriva dopajului este esențială. O luptă inteligentă împotriva dopajului este la fel de esențială”, se încheie comunicatul.

„Rutierii de astăzi plătesc pentru greșelile generațiilor anterioare”

Ulterior, Adam Hansen a detaliat poziția CPA într-o serie de mesaje publicate pe platforma X, afirmând că problema depășește controalele efectuate în Turul Franței.

„Știați că cicliștii sunt singurii sportivi din lume care plătesc din propriul buzunar pentru controale antidoping suplimentare, pentru stocarea pe termen lung a probelor și pentru analiza datelor? Această povară financiară este o consecință directă a trecutului istoric al sportului nostru. Deși ciclismul modern este mult mai curat, rutierii de astăzi plătesc pentru greșelile generațiilor anterioare. Este corect?”, a afirmat Hansen.

Acesta a criticat și sistemul actual de localizare a sportivilor.

„În afara intervalului de o oră în care rutierii trebuie să fie disponibili la adresa declarată, ofițerii antidoping pot apărea în continuare fără avertisment. Dacă un rutier nu este acasă, pentru că a ieșit să bea o cafea sau a mers în parc cu copilul, trebuie să demonstreze unde a fost și de ce. Dacă nu poate justifica acest lucru, poate fi înregistrat un test ratat. Rutierii sunt îngroziți de posibilitatea unui control ratat”, a spus președintele CPA.

„Calitatea înaintea cantității”

În opinia sa, accentul ar trebui mutat de la cantitatea testelor la calitatea acestora.

„Calitatea înaintea cantității. Am spus în repetate rânduri că majorarea numărului de teste nu este soluția. Este o utilizare ineficientă a resurselor. Vrem echipamente de laborator de ultimă generație, capabile să detecteze cele mai mici urme de substanțe interzise. Asta ar însemna mai puține teste, dar mai precise, care să-i prindă pe adevărații trișori și, în același timp, să reducă hărțuirea constantă a rutierilor curați”, a mai spus el.

Hansen a avertizat că organizația ar putea reanaliza susținerea financiară acordată actualului sistem antidoping dacă acesta nu va deveni mai eficient.

„Trebuie să ne gândim dacă vrem să continuăm să contribuim la un sistem care nu evoluează către unul mai eficient, care să-i prindă pe trișori, să-i deranjeze mai puțin pe sportivii curați și să nu-i trateze pe rutieri ca pe niște infractori”, a spus acesta.

Teste la 2 dimineața

Reacția CPA vine după ce Tadej Pogačar a dezvăluit că a fost testat în jurul orei 5:00 dimineața, iar Jonas Vingegaard în jurul orei 2:00, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Un judecător din Paris a autorizat controalele antidoping nocturne, la solicitarea Agenției Internaționale de Testare (ITA). Potrivit regulamentului Uniunii Cicliste Internaționale (UCI), controale în afara intervalului obișnuit (06:00-23:00) sunt permise doar dacă există „suspiciuni serioase și specifice” privind implicarea unui rutier în activități de dopaj și necesită autorizarea unui judecător.

„Este inuman. Înțeleg că trebuie să ne controleze, accept sută la sută controalele antidoping, dar să ne trezească la cinci dimineața… este ciudat”, a declarat Tadej Pogačar, campion mondial și lider detașat în Turul Franței 2026, adăugând că a dormit doar aproximativ patru ore în noaptea respectivă.

Vingegaard a afirmat, la rândul său, că i-a luat aproximativ 40 de minute să adoarmă din nou după control.

Controversa s-a amplificat după etapa a 15-a a Turului Franței, disputată duminică între Champagnole și Plateau de Solaison. Jonas Vingegaard a abandonat cursa după o căzătură suferită cu aproximativ 20 de kilometri înainte de sosire, în urma căreia a suferit o fractură de claviculă și multiple escoriații. Etapa a fost câștigată de belgianul Remco Evenepoel.

Pogačar a declarat, la finalul etapei de duminică, faptul că lipsa de odihnă ar fi putut contribui la accidentarea rivalului său.

Și Evenepoel a criticat testările nocturne.

„Este ceva ce noi, ca rutieri, nu putem și nu ar trebui să acceptăm. Este inuman și lipsit de respect”, a declarat belgianul.