Cele mai vechi fosile de hominid oferă noi detalii despre originile omului

Cele mai vechi fosile de hominid, datând din urmă cu 4,4 milioane de ani şi analizate de oamenii de ştiinţă încă de la descoperirea lor, în Etiopia, în 1994, oferă noi detalii despre originile şi evoluţia omului modern, potrivit unui studiu publicat în revista Science.

619 afișări
Imaginea articolului Cele mai vechi fosile de hominid oferă noi detalii despre originile omului

Reconstituirea lui Lucy, după scheletul descoperit în 1974 (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Acest specimen, botezat de comunitatea ştiinţifică Ardipithecus ramidus, prezintă caracteristici biologice datând din prima etapă a evoluţiei umane, nemaiîntâlnite înainte la alte fosile, au explicat paleoantropologii şi geologii care au realizat acest studiu.

Reconstituire a Ardipithecus ramidus, după scheletul descoperit în 1994

Fosilele aparţin unei femele, numită "Ardi", şi reprezintă cel mai vechi schelet cunoscut până în prezent din familia primatelor, în care au fost incluse Homo Sapiens şi speciile strâns înrudite cu omul, precum cimpanzeii.

Descoperirea scheletului lui Ardi a oferit noi informaţii despre modul în care hominizii, care înglobează oamenii şi familia marilor primate - precum cimpanzeii, gorilele şi urangutanii -, ar fi putut să evolueze dintr-un strămoş comun, a explicat Giday WoldeGabriel, de la Los Alamos National Laboratory din New Mexico, specialistul care a efectuat studiile de datare geologică a sitului în care a fost descoperit scheletul.

Scheletul de Ardipithecus ramidus, descoperit în 1994

Până la descoperirea lui Ardi, o femelă cu o înălţime de 1,20 metri şi o greutate de 50 de kilograme, cel mai vechi "jalon" cunoscut, important în evoluţia omului, era un "om-maimuţă" biped, cu un creier de dimensiuni reduse, care a trăit în urmă cu 4-1 milioane de ani înaintea erei noastre.

"Lucy", fosila unui exemplar din această specie, numită Australopitec, datând din urmă cu 3,2 milioane de ani, a fost descoperită în 1974, tot în Etiopia, la o distanţă de 72 de kilometri de locul în care specialiştii au descoperit scheletul lui Ardi, 20 de ani mai târziu.

Ardi era mai primitivă decât Lucy, au indicat analizele comparative ale scheletului ei şi ale celorlalte resturi fosilizate de Ardipithecus.

După descoperirea lui Lucy, paleoantropologii au sperat - pe măsură ce descopereau fosile de hominizi mai vechi - că vor găsi un strămoş comun al omului şi al cimpanzeului sau un specimen a cărui anatomie ar fi asemănătoare. Această ipoteză se baza pe numeroasele similarităţi genetice dintre oameni şi cimpanzei.

Însă scheletul lui Ardi nu a confirmat această aşteptare a cercetătorilor, a explicat Tim White, profesor la Centrul de cercetare a evoluţiei umane de la Universitatea Berkeley din California, principalul autor al studiului.

"Ardi ne apropie mai mult ca niciodată de strămoşul comun al omului şi al maimuţelor, ne permite să îi imaginăm trăsăturile.

Această creatură - Ardi - reprezintă, de fapt, un mozaic interesant, nefiind nici cimpanzeu, nici om", a explicat cercetătorul american.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici