Cercetătorii au descoperit nutrienţii care pot proteja creierul în timpul procesului de îmbătrânire

  • Un studiu realizat recent de cercetătorii din SUA a identificat rolul crucial al anumitor nutrienţi în menţinerea sănătăţii creierului pe măsură ce îmbătrânim.
  • Dieta mediteraneană, cunoscută pentru conţinutul său bogat în acizi graşi polinesaturaţi, antioxidanţi şi nutrienţi esenţiali, a inspirat cercetarea asupra beneficiilor potenţiale ale componentelor alimentare.
  • Aceste descoperiri subliniază potenţialul intervenţiilor nutriţionale direcţionate în reducerea declinului cognitiv şi promovarea sănătăţii creierului în rândul adulţilor în vârstă.
Urmărește
1111 afișări
Imaginea articolului Cercetătorii au descoperit nutrienţii care pot proteja creierul în timpul procesului de îmbătrânire

Sursa foto: Dall-E

Într-un studiu publicat recent în jurnalul npj Aging, cercetătorii de la Universitatea Nebraska-Lincoln şi Universitatea Illinois Urbana-Champaign au descoperit perspective semnificative cu privire la modul în care anumiţi nutrienţi pot susţine îmbătrânirea sănătoasă a creierului, conform PsyPost. Studiul, condus de Aron Barbey, a explorat beneficiile potenţiale ale componentelor alimentare inspirate de dieta mediteraneană, cunoscută pentru conţinutul său bogat în acizi graşi polinesaturaţi, antioxidanţi şi nutrienţi esenţiali.

Cercetarea s-a concentrat pe 100 de adulţi sănătoşi din punct de vedere neurologic, cu vârste cuprinse între 65 şi 75 de ani, din cadrul studiului Illinois Brain Aging. Participanţii au fost supuşi unor evaluări extinse de imagistică cerebrală pentru a evalua structura, funcţia şi metabolismul creierului folosind tehnologie avansată de rezonanţă magnetică (MRI). În acelaşi timp, au fost analizate probe de plasmă la fasting (post) pentru a măsura biomarkerii a trei clase principale de nutrienţi: acizi graşi, carotenoizi şi vitamine.

Studiul a identificat două fenotipuri distincte ale îmbătrânirii creierului: Îmbătrânire accelerată şi Îmbătrânire întârziată.

Indivizii din grupul de Îmbătrânire întârziată au prezentat volume cerebrale mai mari, o integritate mai bună a substanţei albe şi o conectivitate funcţională îmbunătăţită în comparaţie cu cei din grupul de Îmbătrânire accelerată. Această diferenţă a corelat cu concentraţii mai mari ale anumitor nutrienţi în grupul de Îmbătrânire întârziată, inclusiv acizi graşi polinesaturaţi (EPA, ALA), acizi graşi mononesaturaţi (acid vaccenic, acid gondoic), carotenoizi (luteină, zeaxantină) şi vitamine (E, colină).

Exemple de alimente care conţin acizi graşi polinesaturaţi:

- EPA: peşti graşi precum somonul, macroul şi sardinele.
- ALA: seminţe de in, seminţe de chia, nuci şi soia.

Acizi graşi mononesaturaţi (acid vaccenic, acid gondoic):

- Acid vaccenic: prezent în produse lactate precum brânza şi untul, şi în anumite tipuri de carne.
- Acid gondoic: găsit în ulei de camelina şi în unele alte uleiuri vegetale.

Carotenoizi (luteină, zeaxantin):

- legume cu frunze verzi precum spanacul, varza kale şi varza de Bruxelles. De asemenea, se găsesc în fructe şi legume galbene şi portocalii cum ar fi morcovii, cartofii dulci şi portocalele.

Vitamine (E, colină):

- Vitamina E: Nuci şi seminţe (migdale, seminţe de floarea-soarelui), uleiuri vegetale (floarea-soarelui, sâmbure de struguri), şi legume cu frunze verzi (spanac, varza kale).
- Colină: Ouă, ficat, somon şi legume crucifere precum broccoli şi varza de Bruxelles.


Mai mult, participanţii din grupul de Îmbătrânire întârziată au arătat performanţe superioare în teste cognitive care au evaluat inteligenţa, funcţiile executive şi memoria. Aceste constatări subliniază potenţialul intervenţiilor nutriţionale direcţionate pentru a atenua declinul cognitiv şi a promova sănătatea globală a creierului la adulţii în vârstă.

În ciuda valorii sale, studiul este de tip transversal şi limitat de dimensiunea redusă a eşantionului, compus în principal din participanţi caucazieni, şi necesită studii longitudinale pentru a stabili relaţii cauzale între aportul de nutrienţi şi sănătatea creierului pe termen lung. Direcţiile viitoare ale cercetării includ utilizarea de cohorte mai mari şi diverse şi efectuarea de studii controlate randomizate pentru a valida aceste descoperiri şi pentru a elucida mecanismele subiacente de protecţie a creierului bazate pe nutrienţi.

Aron Barbey a subliniat alinierea studiului său cu iniţiative mai ample, cum ar fi planul strategic al NIH privind cercetarea în domeniul nutriţiei, evidenţiind potenţialul său de a avansa în înţelegerea modului în care modelele alimentare afectează sănătatea creierului şi funcţiile cognitive de-a lungul vieţii.

Această cercetare reprezintă un pas semnificativ în Neuroştiinţele Nutriţionale Cognitive, evidenţiind rolul nutrienţilor în susţinerea unei îmbătrâniri sănătoase a creierului şi punând bazele pentru intervenţii viitoare destinate îmbunătăţirii rezilienţei cognitive în rândul populaţiilor în vârstă.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici