Iubirea noastră pentru cartofi şi pâine are rădăcini preistorice, arată un nou studiu

Echipa de oameni de ştiinţă de la Laboratorul Jackson din Connecticut şi Universitatea Buffalo din New York a analizat o genă numită AMY1. Această genă ne ajută să digerăm amidonul din alimente precum cartofi, paste, orez şi pâine, transformându-l în energie pentru corpul nostru, punctează CNN.

Feyza Yilmaz, autorul principal al studiului, explică: „Am vrut să înţelegem dacă această adaptare genetică corespunde cu apariţia agriculturii. Este o întrebare fierbinte în domeniul nostru".

Cercetătorii au examinat ADN-ul a 68 de oameni antici şi au făcut o descoperire surprinzătoare. Cu 45.000 de ani în urmă, vânătorii-culegători aveau deja mai multe copii ale genei AMY1, ceea ce înseamnă că puteau digera bine amidonul. Mai mult, această adaptare exista şi la neanderthalieni şi la o altă specie umană dispărută, denisovanii.

Rezultate sugerează că strămoşul nostru comun, care a trăit acum aproximativ 800.000 de ani, avea deja această capacitate de a digera amidonul. Asta înseamnă că oamenii mâncau şi digerau alimente bogate în amidon cu mult înainte să înceapă să cultive cereale.

Taylor Hermes, profesor la Universitatea din Arkansas, care nu a fost implicat în studiu, spune că descoperirile susţin teoria că tocmai carbohidraţii, nu proteinele, au furnizat energia necesară pentru creşterea creierului uman de-a lungul evoluţiei.

Studiul mai arată că în ultimii 4.000 de ani, capacitatea oamenilor de a digera amidonul s-a îmbunătăţit, cel mai probabil datorită trecerii la agricultură şi la o dietă bogată în cereale.